Muncim puţin şi consumăm mult

1
„Toate câştigurile de productivitate acumulate din 2000 încoace au dispărut. Suntem pe fundul oalei", susţine Mugur Isărescu.

 
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că ţinta de inflaţie pentru 2007 va fi depăşită cu 1,8 puncte procentuale în ultimul trimestru al anului, inflaţia urmând să ajungă la 5,8%, iar pentru 2008 se preconizează o depăşire de 0,6 puncte procentuale a nivelului prognozat.
 
„Este pentru prima dată de când fac prezentări ale raportului privind inflaţia în România când toate riscurile semnalate de Banca Naţională s-au materializat”, a declarat guvernatorul BNR. Acesta a prezentat cauzele care au deteriorat ţinta de inflaţie pe 2007, punând pe primul loc creşterea accelerată a câştigurilor salariale şi necorelarea acesteia cu evoluţia productivităţii muncii.
 
Isărescu a spus că la creşterea inflaţiei au contribuit şi adâncirea deficitului de cont curent, creşterea presiunilor asupra cheltuielilor publice specifice unei perioade electorale, amintind aici aprobarea noilor reglementări privind majorarea pensiilor, cu efect pe tot orizontul de prognoză privind evoluţia inflaţiei.
 
Isărescu a menţionat şi accentuarea tensiunilor pe piaţa agroalimentară ca urmare a secetei şi atingerea unor noi recorduri istorice ale preţului petrolului. Determinanţii inflaţiei în trimestrul trei au fost reprezentaţi de presiunile în creştere la nivelul mărfurilor alimentare, co-recţia cursului de schimb în contextul turbulenţelor de pe pieţele internaţionale şi dinamica alertă a câştigurilor salariale.
 
 
„Nu suntem un caz izolat”
 
 
Guvernatorul BNR a menţionat că fenomenul depăşirii ţintelor de inflaţie nu este singular şi nu doar în România. „Creşteri majore de preţuri au avut loc nu doar în România, ci şi pe plan internaţional. În regiune, Rusia, Slovacia, Turcia, şi Ungaria au ieşit şi ele din ţintele de inflaţie”, a precizat Isărescu.
 
„Şi în cazul României bănuim, căci nu ştim cum a calculat FMI, creşterea preţurilor agroalimentare a fost de 8-9%”, a spus guvernatorul.
„Nu suntem un caz izolat. În Europa se vorbeşte chiar despre atingerea unui nivel de 3% al inflaţiei în 2007. În cazul României avem încă o pondere extrem de ridicată în IPC a produselor alimentare”, a spus Isărescu arătând că, în mod surprinzător, aceasta este cu mult mai mare decât în Bulgaria.
 
„România a avut o volatilitate pronunţată a performanţei anuale a sectorului agricol şi aceasta are încă o agricultură puternic dependentă de natură”, a arătat guvernatorul BNR.
 
Pentru 2007 proiecţia de inflaţie este de 3,9 puncte procentuale, în timp ce ţinta se situează la patru puncte procentuale, plus/minus 1%. Pentru 2008, prognoza de inflaţie este de 3,7%, iar ţinta de 3,8 puncte procentuale, plus/minus 1%.

 
 
Productivitatea acumulată în şapte ani a dispărut

 
Productivitatea scăzută din România corelată cu politici salariale excesive au făcut ca inflaţia să depăşească estimările Băncii Centrale, iar deficitul de cont curent a devenit periculos pentru stabilitatea macroeconomică, a avertizat Mugur Isărescu.
„Deficitul de cont curent a ajuns la 14% şi este greu de susţinut”, a subliniat guvernatorul, dar a reamintit că a avut o bună colaborare cu Guvernul în politicile fiscale. Productivitatea nu a putut depăşi creşterile de salarii, în 2007, iar asta a afectat ţinta de inflaţie.
 
„Toate câştigurile de productivitate acumulate din 2000 încoace au dispărut. Suntem pe fundul oalei. Competitivitatea externă s-a erodat şi a plasat deficitul extern la niveluri dificil de susţinut pe termen îndelungat. O bună parte a sarcinii dezinflaţioniste şi de corectare a dezechilibrului extern trebuie preluată de politica fiscală. Nu dorim să se construiască programe economice cu care se vor câştiga alegerile şi care sunt neviabile”, a spus Isărescu.

 
 
Să muncim mai mult şi să consumăm mai puţin

 
Guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că în România se munceşte prea puţin şi se consumă prea mult, subliniind că aceasta este motivul principal al adîncirii deficitului de cont curent, care a ajuns la 14% din PIB, la 30 septembrie.
„În România ar trebui să se muncească mai mult şi să se consume mai puţin. Acesta nu este un mesaj optimist, ci este unul realist”, a spus Isărescu.
Faptul că şi alte ţări din regiune au un deficit de cont curent mare nu trebuie să fie pentru autorităţile române un motiv de relaxare, a apreciat guvernatorul, care a atras atenţia că deficitul extern al României a devenit greu sustenabil.
 
„Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece în ceea ce priveşte deficitul de cont curent şi să ne uităm că Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania au deficite mai mari decât noi, pentru că acelea sunt sustenabile”, a spus guvernatorul.
 
Potrivit unui grafic prezentat de Isărescu, Bulgaria are un deficit de cont curent de 20,1% din PIB, Estonia de 16,9% din PIB, Letonia de 25,3% şi Lituania de 14%, iar România un deficit de cont curent de 13,4% din PIB.

 
 
Băncile, vinovate pentru deficitul extern

 
Expansiunea creditului neguvernamental a erodat puternic deficitul de cont curent al României, în 2007. „Deficitul de cont curent este creat de sectorul neguvernamental, de expansiunea creditului. Nu oamenii de afaceri sunt vinovaţi, ci băncile. Deficitul este creat de bănci, ca să o spun mai clar”, a subliniat guvernatorul BNR.
 
Acesta a spus că relaxarea creditării a făcut ca băncile comerciale să nu mai ţină cont de implicaţiile macroeconomice ale creşterii consumului, pentru a câştiga cotă de piaţă.
 
„Factorul care a contribuit la expansiunea creditului în acest an a fost relaxarea restricţiilor de creditare. Principala relaxare din acest an a constat în relaxarea restricţiilor directe în calea creditului”, a explicat guvernatorul Băncii Centrale.
 
Isărescu nu este foarte optimist în ceea ce priveşte diminuarea creditului neguvernamental.
„Nu vedem în perioada următoare unu sau doi factori care să acţioneze cu certitudine în diminuarea cererii, nici pe aceea de consum, particulară, nici cererea de credite”, a avertizat Mugur Isărescu.
Creditul neguvernamental va ajunge, la sfârşitul anului 2007, la 34,3% din PIB, faţă de 27% în 2006, conform proiecţiei Băncii Naţionale a României.
 
În august 2007, creditul neguvernamental se situa la circa 122 miliarde lei, din care 47% pentru populaţie şi 53% pentru companii.
Creditul neguvernamental a crescut, în august, cu 6,5% (5,6% în termeni reali), faţă de luna iulie 2007. Creditul în lei a crescut cu 2,4% (1,6% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 10,7% (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 6,9%).
 
Anul trecut, creditul neguvernamental în valută a reprezentat 15,5% din PIB, iar cel în lei – 11,5%.
Creditele acordate companiilor au fost de 12,8% din PIB, iar cele pentru populaţie – 14,2% din PIB.
 
Cea mai accentuată dinamică a înregistrat-o creditul neguvernamental în lei, de la 4,8% din PIB în 2004, la 11,5% din PIB în 2006.
Potrivit analiştilor, creditul neguvernamental, situat în prezent la 27% din PIB, va creşte în continuare şi ar putea ajunge, în 2014, la 50% din PIB, respectiv media actuală a statelor din Europa Centrală şi de Est.
 
 
 
loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. andrei stan spune

    in ceea ce priveste titlul articolului…imi e putin jena sa imi exprim adevarata parere…cine mai crede in romania ca se munceste putin…poate cei sub 18 ani…in rest…noi suntem cu picioarele pe pamant…nu?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.