Traseul sinuos al North Stream

Danemarca a permis recent constructia gazoductului North Stream prin apele sale teritoriale, devenind prima tara care a dat unda verde acestui ambitios proiect de gazoduct.

Potrivit suplimentului Dipcurier (Curierul diplomatic) al cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, proiectul North Stream nu trebuie considerat ca fiind unul ce serveste exclusiv intereselor rusesti, deoarece subminarea lui ar crea probleme nu doar pentru Rusia, ci si pentru un mare numar de membri ai Uniunii Europene (UE).
Pozitia Poloniei, Letoniei, Lituaniei si Estoniei pe marginea proiectului North Stream are un caracter strict politic, considera Dicurier.

În conditiile unor relatii destul de tensionate cu Rusia, practic orice actiune a companiei Gazprom si chiar insusi faptul existentei sale sunt considerate o amenintare la adresa securitatii economice a UE. De asemenea, reprezentantii acestor tari incearca sa nege cointeresarea evidenta a UE in realizarea North Stream, motivând ca acest proiect “va intari dependenta UE fata de livrarile de gaz rusesc”.

Astfel, presedintele lituanian Dalia Gribauskaite a declarat in cadrul Parlamentului European ca nu considera North Stream un proiect prioritar pentru UE. Potrivit publicatiei ruse mentionate, in spatele unei atare retorici se intrezaresc si unele motive economice: incercând sa submineze constructia North Stream, respectivele tari mizeaza sa revina la proiectul de gazoduct Amber.
Acest lucru le-ar permite obtinerea de importante dividende geopolitice (consolidarea statutului de tari de tranzit) si economice (plata pentru arendarea de terenuri si tranzit). Potrivit Dipcurier, este evidenta confruntarea dintre interesele nationale ale celor patru tari sus-mentionate si cele paneuropene.

Cointeresarea Danamarcei in realizarea proiectului North Stream are legatura cu planurile acestei tari de a majora cota gazului natural in echilibrul sau energetic. Acest lucru i-ar permite sa-si onoreze obligatiile privind diminuarea emisiilor de carbon.
La inceputul lui octombrie, Gazprom semnase un contract cu Dong Energy, conform caruia livrarile de gaz rusesc in Danemarca se vor majora de la 1 la 2 miliarde de metri cubi pe an. Se pare ca tocmai semnarea acestui contract a constituit argumentul decisiv in favoarea permisiunii date de guvernul danez pentru constructia gazoductului North Stream prin apele teritoriale ale tarii.

Pozitia Finlandei este determinata de ingrijorari de ordin ecologic, dar si de ratiuni economice. Acestea din urma au fost deja luate in calcul prin intermediul deciziei de a construi o ramificatie a gazoductului spre Finlanda si a atragerii de companii finlandeze in calitate de antreprenori. De aceea, publicatia rusa considera ca probabilitatea ca Finlanda sa-si dea acordul pentru constructia North Stream este astazi destul de mare.

În prezent, subliniaza Dipcurier, un rol decisiv in soarta North Stream il joaca Suedia, a carei pozitie devine din ce in ce mai sceptica. Tot mai multa ingrijorare provoaca atitudinea negativa fata de proiect a autoritatilor insulei Gotland si formarea unei pozitii negative din partea unor partide care se afla la guvernare. Suedia nu are un interes economic direct in acest proiect, deoarece ea nu cumpara si nu intentioneaza sa cumpere gaz rusesc.
De asemenea, relatiile dintre Suedia si Rusia lasa mult de dorit din cauza atitudinii critice a guvernului suedez fata de situatia politica interna din Rusia si fata de politica rusa din spatiul postsovietic. Suedia acorda in mod traditional un mare interes temerilor republic ilor baltice.

Caracterul inofensiv al North Stream pentru ecosistemul Marii Baltice este confirmat de evaluarile pozitive date in acest sens de Germania, Danemarca si Finlanda. În afara de aceasta, consortiul North Stream, din care fac parte, in afara de Gazprom, si companiile germane E.ON Ruhrgas si BASF/Wintershall, precum si cea olandeza Gasunie, incearca sa tina cont si de posibilele urmari negative ale proiectului pentru bus inessul european.
Astfel, la data de 15 septembrie North Stream AG a semnat un acord privind masurile compensatorii ce urmeaza sa le fie acordate asociatiilor piscicole din tarile baltice. De asemenea, autoritatile ruse au reglementat unele divergente economice bilaterale cu Finlanda si sunt dispuse sa discute acordarea pentru Danemarca a unui regim de investitii preferential.

De fapt, subliniaza suplimentul saptamânal al Nezavisimaia Gazeta, adversarii proiectului au doar doua argumente. Primul: Marea Baltica nu este din principiu un loc potrivit pentru constructia de gazoducte. Dar, in afara de North Stream, in aceasta zona se elaboreaza alte câteva proiecte de gazoduct, intre care Danemarca-Polonia (230-280 km), Germania-Danemarca-Suedia (220 km) si Finlanda-Estonia (80-120 km). În al doilea rând, North Stream ar fi inacceptabil din punct de vedere politic, deoarece “submineaza unitatea UE”, dupa cum declarase in septembrie ministrul de externe al Finlandei, Alexander Stubb.

În opinia Dipcurier, zadarnicirea proiectului North Stream din cauza unor interese politice si economice ale câtorva tari din UE va provoca mare dezamagire in Rusia. Nu este exclus ca acest lucru sa determine Moscova sa evalueze din nou perspective le cooperarii energetice cu UE. Mai mult decât atât, zadarnicirea proiectului va crea probleme nu doar Rusiei, ci si unui numar important de membri ai UE.

Astazi, Finlanda si Suedia se afla in fata unei alegeri: fie sa acorde prioritate unor motive de politica interna, unor interese destul de specifice ale câtorva tari din UE, fie sa impulsioneze un proiect menit sa consolideze securitatea energetica pe continent si cooperarea energetica dintre UE si Rusia, conchide suplimentul cotidianului rus.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.