Noul pod de 2 kilometri ce va fi construit între Calafat şi Vidin de compania de construcţii spaniolă Fomento de Construcciones y Contratas va reduce distanţele ce trebuie parcurse la frontiera dintre Bulgaria şi România, transmite Informacion.com, conform căruia, odată ce podul va fi construit, acest lucru nu numai că va constitui o schimbare care le va face viaţa mai uşoară locuitorilor, ci se aşteaptă ca şi economia din regiune să fie relansată.
Până acum, parcurgerea distanţei dintre cele două oraşe, situate la mai puţin de zece kilometri distanţă, era o adevărată odisee, care dura trei ore pe apă şi cinci ore cu maşina. Procesul extrem de ineficient afectează circulaţia celor 90.000 de maşini care parcurg acest drum în fiecare an şi împiedică creşterea economică în Vidin, în sud-vestul României şi nord-estul Serbiei – una dintre cele mai sărace regiuni ale Europei.
Se pare însă că soluţia acestei lipse de eficienţă, ori chiar la sărăcia din regiune, este deja pe drum: după 3 ani de întârzieri, au început în cele din urmă lucrările pentru construcţia unui pod de 2 kilometri între Vidin şi Calafat.
Acest proiect, menţionează sursa citată, care are un buget de 310 milioane de dolari, ar putea îmbunătăţi relaţiile dintre cei doi vechi aliaţi ai Pactului de la Varşovia, care, de fapt, nu au fost niciodată foarte buni prieteni.
Noul pod se va afla la 300 de kilometri de cel mai apropiat, tot dintre România şi Bulgaria, şi la 195 de cel mai apropiat pod din Serbia. Construcţia a început în 2009, cu doi ani de întârziere, şi se aşteaptă să fie gata în 2011.
Potrivit datelor oferite de Ministerul bulgar al transporturilor, se calculează că pe acest pod vor trece peste 3.000 de vehicule pe zi în primii ani de funcţionare – o creştere de 1.100% în fiecare an, comparativ cu transportul pe apă.
Investitorii susţin că podul va transforma complet regiunea. În Vidin, rata şomajului este de 14% acum – aproape dublul mediei bulgare – iar în Calafat, aceasta este de 10%, în vreme ce în partea sârbă de la frontieră şomerii sunt în proporţie de 20%.
Potrivit lui Stoian Stalev, preşedintele companiei de stat Invest Bulgaria Agency, ‘zona din nord-estul Bulgariei este un drum închis, cu o rată ridicată a şomajului şi investiţii puţine – în ciuda faptului că este cea mai apropiată de Europa occidentală şi centrală’.
El susţine că podul ar putea servi drept rută de transport pentru vinul bulgăresc spre nord, şi pentru a atrage fabricanţii de automobile din Cehia şi Slovacia, care ar putea investi în Bulgaria, dat fiind faptul că sunt interesaţi de mâna de lucru ieftină de aici. Românilor le uşurează un acces mai uşor spre Grecia, serbilor un drum mai uşor spre Rusia, şi Europei occidentale o scurtătură spre Turcia, mai notează sursa citată.
Economiile Bulgariei, României şi Serbiei nu au ajuns niciodată să fie integrate, în perioada comunistă: Iugoslavia nu a făcut parte din blocul sovietic, aminteşte Informacion, România a luptat pentru o politică externă pseudo-independentă, iar Bulgaria şi-a menţinut legăturile strânse cu Moscova. Toate aceste fapte dispar însă acum, odată cu intrarea României şi Bulgariei în UE.
Potrivit primarului din Calafat, Mircea Guţă, ‘pe piaţa de aici sunt mulţi bulgari care îşi vând produsele (…), pe vremea comuniştilor, nu o puteau face – Bulgaria este mai apropiată de Rusia, sunt slavi. Iar noi eram mai apropiaţi de ţările europene’.
Guţă spune că oraşul Calafat s-a micşorat cu 50% în ultimele două decenii, mai ales în urma închiderii fabricilor de textile. Acum numără 20.000 de locuitori, însă primarul speră să apară şi noi afaceri de-a lungul şoselelor care vor duce la pod.
În Vidin, care numără 70.000 de locuitori, aceştia sunt mai puţin optimişti, neaşteptând să plouă cu milioane, chiar dacă inginerii străini şi lucrările vor constitui o sursă importantă de venituri în economia locală. ‘Nu cred că va fi foarte diferit de cum este acum’, crede Hristian Venciov, un ospătar din oraş, explicând că ‘va fi doar mai mult trafic. Autorităţile promit multe lucruri, însă proiectul e de atâţia ani, că eu cred că nu sunt decât vorbe’.
Există şi riscul unei alte posibile întârzieri, consideră Informacion, amintind de faptul că finanţarea europeană pentru construcţia podului se încheie anul acesta. Premierii bulgar, Boiko Borisov, şi cel român, Emil Boc, au transmis recent o scrisoare comună preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, în care cer prelungirea cu un an a termenului pentru execuţia podului, mai scrie sursa citată.