Beduinii din Cisiordania şi şicanele coloniştilor evrei

În sudul Cisiordaniei, ţăranii din sătucul Susya sfidează încercările coloniştilor evrei de a-i alunga de pe pământurile lor. Situaţia lor este emblematică pentru mulţi palestinieni din Cisiordania, scrie ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung.

Colonia israeliană Susya, situată pe drumul care merge de la Hebron (cel mai mare oraş din Cisiordania) către deşertul Negev din est, este uşor de găsit. Ceva mai greu este să dai de satul palestinian omonim, aflat ceva mai la nord de colonie.
Pe imaginea de satelit se pot recunoaşte doar câteva puncte negre iar la faţa locului cu greu se pot repera corturile, care se întind printre stânci, câmpuri sărăcăcioase şi crânguri de măslini. După ocuparea Cisiordaniei, israelienii au întemeiat o colonie în Susya şi au declarat teritoriul la nord de ea parc arheologic.

Beduinii, care prin aceasta au fost din nou alungaţi de pe pământul lor, s-au aşezat prin peşteri. Coloniştii evrei nu vroiau astfel de vecini şi-şi duceau animalele proprii pe pământurile acestora, tăiau măslinii, împiedicau accesul la fântâni şi peşterile de locuit sau distrugeau tractoarele. În 1991, un palestinian a fost chiar omorât la Susya, povestea Mohammed Jaber şicanele pe care au trebuit să le îndure palestinienii.

În 1996, armata israeliană a început la rândul ei să distrugă peşterile ţi apoi corturile ridicate de oameni ca înlocuitor. În 1999, colonia israeliană a fost extinsă, pe pământurile aflate în posesia familiilor locale.
După asasinarea unui colonist evreu, armata israeliană a distrus, drept răzbunare, în 2001, zeci de case, peşteri, corturi şi fântâni din zonă, alungându-i pe locuitori. Un tribunal israelian a constatat că expulzările nu erau îndreptăţite iar locuitorii s-au întors înapoi, ucigaşul colonistului fiind prins şi închis pe viaţă.

Mohammed afirma că nu este nicio plăcere să locuiască în cort. Mai multe familii, povestea el, au solicitat permisiuni de construcţie acum doi ani, însă nu au primit nimic. Conform legislaţiei locale, pământul nefolosit timp de trei ani ajunge în proprietatea statului. Pentru a nu risca acest lucru, locuitorii din Susya stau în continuare în corturi pe pământurile lor.

Coloniştii evrei vor însă să pună mâna acest pământ şi le fac în continuare viaţa grea beduinilor. Aceştia sunt atacaţi în corturile lor sau când îşi pasc oile, nici poliţia nici armata neprotejându-i de colonişti, se plângea Hajja Sara, mama lui Mohammed.
De multe ori, poliţiştii stau şi se uită cum sunt bătuţi beduinii, intervenind doar atunci când aceştia din urmă se apără şi arestând câţiva dintre ei, sub pretext că ar fi atacat colonişti israelieni, se plângea şi Mohammed.

Autoritatea palestiniană nu are nicio putere, dat fiind că teritoriul ţine de aşa-numitul ‘Areal C’, o zonă care, conform acordurilor din anii ’90, se află în competenţa exclusivă a Israelului. Doar atunci când la faţa locului sunt prezenţi străini, de exemplu voluntari de la organizaţiile pentru drepturile omului, coloniştii sunt reţinuţi, explica Mohammed.

Pentru a strânge informaţii şi a obţine pedepsirea făptaşilor, organizaţia israeliană pentru drepturile omului B’tselem a distribuit camere video în satele expuse violenţei coloniştilor israelieni.
Atunci când, la 8 iunie 2008, patru colonişti mascaţi au bătut trei locuitori din Susya, printre care o bătrână de 60 de ani, o tânără a filmat cele întâmplate. Consecinţa a fost arestarea temporară a 3 dintre bătăuşi, un an mai târziu tribunalul sistând însă procedura judiciară.

Palestinienilor li se iau pământurile, li se distrug fântânile şi au parte de bătaie nu doar la Susya ci şi în întreaga Cisiordanie. Doar în 2009 au fost raportate la ONU 147 de cazuri în care coloniştii evrei au atacat palestinieni şi i-au rănit. ‘Arealul C’, aflat sub administraţie israeliană, cuprinde 60 la sută din Cisiordania.
Potrivit unui raport ONU, două treimi din acesta erau inaccesibile încă din 2005 pentru ţăranii palestinieni, fiind ori în posesia coloniilor, ori blocate militar sau revendicate de Israel din alte motive.

Un raport din octombrie al Amnesty International constata faptul că 80 la sută din apa freatică din Cisiordania ocupată este folosită de Israel pentru necesităţile sale. Între 180.000 şi 200.000 de palestinieni din localităţile rurale nu au acces la apă curentă, în timp ce 450.000 de colonişti folosesc mai multă apă decât cele 2,3 milioane de palestinieni din Cisiordania la un loc.

Mohammed Jaber povestea ce i s-a întâmplat acum câţiva ani. În timp ce păştea oile, spunea el au venit nişte băieţi evrei şi au aruncat cu pietre în el. Când i-a întrebat de ce îl persecută pe el şi pe ai lui, băieţii au strigat: ‘Este pământul nostru, trebuie să plecaţi’. ‘Părintele nostru comun Avraam ne-a dat nouă tuturor acest pămânť, a replicat Mohammed. ‘Nu, el ne-a dat nouă Israelul şi vouă Arabia Saudită’!, i-au răspuns coloniştii.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.