Top 100 cele mai grave nereguli în accesarea fondurilor structurale

– Durate lungi între depunerea cererilor şi primirea răspunsurilor.  Nesemnarea actelor adiţionale în termenul prevăzut în contract. Întârzieri foarte mari în rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiari. Restrictionarea accesului la finanţări, prevederi absurde ce duc la pierderea proiectului, o lipsă totală de transparenţă şi comunicare din partea instituţiilor autohtone responsabile cu coordonarea  fondurilor.

– Toate acestea reprezintă doar o mică parte din ceea ce beneficiarii numesc „nebunia accesării fondurilor nerambursabile”.

.

În loc de un real şi multaşteptat sprijin din partea instituţiilor de resort în atragerea finanţărilor nerambursabile în România, beneficiarii de fonduri structurale şi de dezvoltare rurală s-au luptat cu neregulile şi disfuncţionalităţile apărute în procesul de accesare şi implementare a proiectelor depuse spre finanţare.

Primele 100 astfel de disfuncţionalităţi au fost centralizate în raportul „De veghe în lanul fondurilor structurale” realizat de Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale. Cele „100 de sesizări” incluse în raport sunt ilustrate de exemple concrete furnizate de către beneficiari şi consultanţi.

Sinteza problemelor semnalate de benficiari

Oferim mai jos o sinteză a celor mai frecvent semnalate sau celor mai grave sesizari.

Durate lungi între momentul depunerii cererilor de finantare si primirea raspunsurilor de catre beneficiari. În foarte multe cazuri, raspunsul la cererea de finantare depusa a fost primit dupa mai bine de zece luni de la transmiterea acesteia. Chiar daca în cazul unor programe (POSDRU, de exemplu) aceasta problema a fost rezolvata, ea ramâne în continuare valabila pentru alte programe: PO DCA, POS CCE.

Durate lungi între momentul aprobarii cererilor de finantare si cel al semnarii contractelor.

Faptul ca între momentul în care un beneficiar construieste un proiect si momentul de începere a implementarii se scurg perioade foarte lungi de timp – chiar si un an de zile – are efecte foarte importante atât asupra impactului proiectului cât si asupra capacitatii beneficiarului de a avea o planificare realista.

Exista proiecte al caror calendar depinde de evolutia situatiei din domeniile de care ele sunt legate, situatie care se poate schimba semnificativ de la un an la altul.

Exista de asemenea, situatii în care proiectele depind de ciclicitatea anumitor procese, cum ar fi cel educational desfasurat în scoli, licee si universitati, pentru care trebuie sa se tina cont de calendarul anului scolar. Este evident ca si proiectele din aceasta categorie pot fi desfasurate doar în anumite perioade de timp, nu si în altele.

În aceste conditii, unii beneficiari deja aleg sa renunte la semnarea unor contracte pentru proiecte deja aprobate de Autoritati de Management.

Întârzieri foarte mari în rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiari. Cel putin în ceea ce priveste POSDRU, termenul de 45 de zile prevazut de contractele de finantare nu are acoperire în practica.

Exista cereri de rambursare înregistrate la AM sau OIPOSDRU cu luni de zile în urma, înca neonorate. Acest lucru se coroboreaza cu insuficienta prefinantarilor primite de beneficiari la începerea implementarii si cu imposibilitatea recuperarii TVA. Neonorarea cererilor de rambursare atrage dupa sine imposibilitatea de a primi prefinantarea pe anul urmator al proiectului.

„Întârzierea rambursarii cheltuielilor pe proiect pâna la 90 – 130 de zile fata de maxim 45 de zile cum e specificat în contract. Din pacate, nimeni nu plateste aceste întârzieri. Tot noi, beneficiarii, suntem în situatia de a face acte aditionale de modificare a activitatilor, pentru ca nu le-am efectuat sau le-am întârziat din motive care nu au tinut de noi, ci de AMPOSDRU – întârzieri de transe, nedecontare TVA, lipsa manualului beneficiarului, lipsa de reglementari de decontare între parteneri si lista poate continua.

Ma întreb de ce mai suntem obligati sa trimitem conform contractului urmatoarele documente, care oricum nu pot fi respectate: anexa 14 – grafic estimativ privind depunerea cererilor de rambursare; anexa 19 – previziuni actualizate; anexa 1– lista achizitiilor publice.”

Imposibilitatea, în practica, de recuperare a TVA, pentru proiectele finantate în cadrul POSDRU. Desi legislatia care permite recuperarea TVA exista (OUG 64/2009), la nivelul unora dintre autoritatile de management (AMPOSDRU) nu exista instructiuni de procedura pentru recuperarea acestei taxe.

În aceste conditii, beneficiarii de fonduri din instrumente structurale sunt nevoiti sa asigure din resurse proprii, pe lânga co-finan!are si sumele care trebuie sa acopere golurile din fluxul financiar în perioadele dintre rambursari, si plata taxei pe valoare adaugata, pâna în momentul în care recuperarea acesteia va fi posibila.

Astfel, un numar important de beneficiari se afla în imposibilitatea de a plati furnizorii, salariile personalului sau obligatiile catre stat. Mai mult decât atât, acestia se afla în pericol de a fi trimisi în judecata sau de plati penalitati pentru obligatiile restante.

La întârzierile foarte mari în rambursarea cheltuielilor si imposibilitatea practica de recuperare a TVA-ului se adauga conditii financiare, în esenta nerealiste pentru entitati nonprofit.

Prefinantarea este considerata de beneficiari insuficienta pentru asigurarea unui flux financiar coerent, mai ales în conditiile nerespectarii termenelor de rambursare de catre AM.

Tot la capitolul financiar, beneficiarii ridica problema contributiei proprii în cadrul POSDRU. Desi, contractual obligatia cofinantarii de 2% nu are alte limitari legate de momentul în care beneficiarul trebuie sa asigure contributia proprie, sau de liniile de buget pentru care trebuie sa asigure aceasta contributie, în realitate, beneficiarii sunt obligati sa-si aduca o contributie proprie proportionala la fiecare rambursare.

Cadru contractual insuficient si inechitabil. Beneficiarii POSDRU reclama faptul ca contractele încheiate cu AMPOSDRU nu contin clauze de despagubire simetrice. În acest moment, AMPOSDRU nu îsi asuma niciun fel de responsabilitati pentru întârzieri sau pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Mai mult decât atât, autoritatea de management îsi rezerva dreptul „de a reduce partial sau total finantarea daca aceasta diminuare este

cauzata de dificultati în cadrul bugetului de stat”. În aceste conditii, beneficiarii, chiar daca nu au încalcat în niciun fel prevederile contractuale, s-ar putea afla în imposibilitatea de a-si onora platile catre furnizori sau chiar catre bugetul de stat.

Procedurile birocratice excesive care trebuie parcurse de catre solicitanti, dar si de catre autoritatile de management si organismele intermediare, atât în procesul de solicitare de fonduri si de evaluare a solicitarilor, cât si în procesul de încheiere a contractelor si pe parcursul derularii acestora.

Chiar daca este înteles si acceptat un nivel de birocratie justificat de grija pentru folosirea corecta a fondurilor publice, beneficiarii care ni s-au adresat identifica o serie de proceduri la care s-ar putea renunta cu usurinta si care ar simplifica fluxul documentelor: necesitatea de a notifica autoritatea de management cu privire la orice modificare de activitate, chiar daca respectiva modificare nu are niciun impact asupra rezultatelor proiectului sau a altor aspecte ale acestuia, obligatia de a deschide cont la trezoreria statului, obligatia de a avea eventual 3 conturi pentru un proiect.

Sunt identificate, de asemenea, si proceduri care se afla la limita legii: emiterea de facturi de catre parteneri catre beneficiari pentru cheltuielile realizate în cadrul proiectului din finantarea nerambursabila sau completarea de catre beneficiarii finali a unui formular în care acestia trebuie sa includa informatii ce tin de viata lor privata.

Proceduri înca neclare: decontarile între parteneri, aspecte legate de identitatea vizuala. Beneficiarii reclama, de asemenea, faptul ca manualul beneficiarului nu este înca finalizat si nu este un document oficial la care beneficiarii sa se poata raporta în siguranta.

Proceduri de raportare financiara defectuoase. Beneficiarii semnaleaza faptul ca aplicatia Action Web pe care o au la dispozitie pentru raportarea financiara nu este construita eficient: nu exista chei de verificare, subtotaluri, totaluri, nu exista o coloana pentru contributia proprie. De asemenea, multi beneficiari reclama faptul ca nu sunt informati cu privire la cheltuielile neacceptate dupa verificarea unui raport financiar.

„Lipsa unei notificari oficiale cu privire la cheltuielile aprobate în urma verificarii raportului. Noi am primit o astfel de notificare pentru raportul nr. 2 la cerere, dupa ce am constatat ca ne-au intrat mult mai putini bani în cont fata de cât solicitasem. Practic, daca nu ai notificare, nu poti face contestatie daca te simti nedreptatit.”

Comunicarea ineficienta a autoritatilor de management si a organismelor intermediare cu solicitantii si beneficiarii de fonduri. La acest capitol, au fost înregistrate sesizari legate de: lipsa unor monitori tehnici si financiari desemnati pe proiecte care sa poata raspunde operativ, punctual si concret întrebarilor beneficiarilor, asumându-si responsabilitatea clarificarilor facute, neasumarea de catre AM si OI si a îndrumarii beneficiarului, pe lânga rolul de control; sesiuni de instruire de calitate slaba, în cadrul carora expertii nu-si asuma responsabilitatea unor raspunsuri concrete la întrebari punctuale.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.