Ambiţiile politicienilor au adus Republica Moldova în impas

Una dintre cauzele profundei crize politice în care se află Republica Moldova o constituie ambiţiile personale ale comuniştilor şi ale liderilor partidelor care fac parte din alianţa aflată la putere.

În afară de aceasta, prezenţa scăzută la referendumul constituţional a oglindit atitudinea alegătorilor faţă de întreg spectrul de forţe politice, care şi-au demonstrat incapacitatea de a conlucra în condiţii de republică parlamentară, notează analistul rus Serghei Jilţov, într-un articol publicat luni în Nezavisimaia Gazeta.
Populaţia republicii nu are încredere nici în comunişti, care au făcut apel la boicotarea referendumului, nici în partidele care compun Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE).

Politicienii şi-au pierdut încrederea populaţiei, din cauza incapacităţii lor de a găsi soluţii de compromis şi de a soluţiona probleme de stat importante, care s-au acumulat în număr destul de mare. Se înregistrează un declin al producţiei industriale, creşte datoria externă, se acutizează problemele sociale, subliniază analistul rus.
Potrivit lui Jilţov, eşecul referendumului a complicat şi mai mult jocul politic.

Înainte de referendum, între principalele partide din Republica Moldova se declanşase o campanie prezidenţială neoficială, care nu prea avea legătură cu explicaţiile privind necesitatea iniţierii de amendamente la Constituţie.
‘Candidaţii’ principali erau premierul Vlad Filat, preşedintele Partidului Democrat (PD) Marian Lupu şi preşedintele interimar al republicii Mihai Ghimpu, aceştia lansându-se într-o competiţie de afişe şi materiale de propagandă.

Citeste si:  Nunta "de criză" începe cu întrebarea: "Se mai dă ajutorul de 200 de euro"?

Încredere acestor politicieni le conferea şi poziţia Occidentului, care îşi exprimase din start sprijinul pentru rezultatele referendumului. Lipsa de pe lista de mai sus a liderului comunist Vladimir Voronin se explica prin decizia Curţii Constituţionale, care în luna august îi interzise să candidez la funcţia de preşedinte al ţării, în condiţiile în care Voronin deţinuse deja două mandate consecutiv, precizează Jilţov.
Drept rezultat, comuniştii desfăşuraseră o campanie activă în vederea boicotării referendumului, invocând drept argument principal necesitatea de a face economii la bugetul ţării.

În Republica Moldova, programele partidelor au trecut demult în planul doi. În spatele divergenţelor politice se ascunde lupta dintre cele mai influente grupuri financiar-economice, ale căror interese se ciocnesc în cele mai profitabile sectoare ale economiei. Din acest punct de vedere, distribuţia forţelor politice se prezintă într-o altă lumină.

Astfel subliniază analistul rus, AIE oglindeşte interesele omului de afaceri Anatoli Stati, proprietarul ‘Ascom Grup’, care funcţionează în domeniul energeticii, construcţiilor, serviciilor. La rândul său, Partidul Comuniştilor se află în straja intereselor economice ale lui Voronin: regimul său a fost marcat de atacuri la adresa concurenţilor săi economici, sub camuflajul structurilor de stat, notează Jilţov.

Citeste si:  Norica Nicolai declares against position distributing algorithm in EEAS

Potrivit politologului, interesele economice sunt cele care determină preferinţele politice externe ale grupurilor concurente. Stati are contacte importante în România, iar Bucureştiul sprijină AIE care se află în spatele lui Stati. Situaţia lui Voronin este ceva mai complicată: el şi partidul său nu se bucură de simpatia României, chiar dacă din 2003 îşi proclamaseră ataşamentul pentru integritatea europeană. Negăsind sprijin la Bucureşti, Voronin nu l-a găsit nici la Moscova, la adresa căreia făcuse o perioadă reverenţe.

Diferitele opinii şi aspiraţii politice externe ale celor mai mari grupuri financiar-politice fac dificil un pronostic privind rezultatele alegerilor parlamentare din 28 noiembrie şi o estimare privind raportul de forţele din viitorul parlament. Incertitudine adaugă şi apatia politică a populaţiei, care ar putea ignora alegerile, cum s-a întâmplat şi în cazul referendumului.

Politicienii din Republica Moldova nu au prea multe variante pentru depăşirea crizei politice, este de părere autorul articolului. Atât timp cât funcţionează norma Constituţiei privind alegerea şefului statului în cadrul parlamentului, toate acordurile înregistrate înainte şi după alegerile parlamentare se construiesc cu orientare spre procedura alegerii preşedintelui ţării.

Citeste si:  Un tribunal din Franţa decide că o persoană care se plimbă goală nu este exhibiţionistă

Aici, în funcţie de rezultatele alegerilor, sunt posibile noi acorduri tactice, care să devină reale prin schimbări de cadre. Totodată, în opinia analistului rus nu este exclusă nici varianta în care după alegerile din noiembrie partidele politice nu vor putea forma o coaliţie din 61 de deputaţi, necesară pentru alegerea preşedintelui ţării. Paramentul republicii a încercat deja de două ori acest lucru, însă fără succes.

Nu există nicio garanţie că acest lucru se va întâmpla după alegerile din noiembrie, alegeri care ar putea deveni pur şi simplu o nouă verigă în îndelungata perioadă de instabilitate din republică. Prezenţa în parlament a două grupuri de deputaţi aproximativ egale ca număr şi care au opinii politice şi interese economice diferite ar putea face din nou iluzorie speranţa privind alegerea preşedintelui, lăsând deschisă problema viitorului politic al Republicii Moldova, conchide politologul rus.

44 Cititori

loading...
  • Share on Tumblr

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *