Băncile „vor contribui voluntar” cu 37 miliarde de euro la noul program de asistenţă pentru Grecia

0 10

Zona euro a încercat joi să tragă o linie sub datoria publică imensă a Greciei, ţară care va beneficia de un nou program de asistenţă în valoare de 158 de miliarde de euro.

Pentru prima dată la un summit european au luat parte reprezentanţi ai băncilor: şeful Deutsche Bank, influentul Josef Ackermann, şi cel al BNP Paribas, Baudouin Prot, notează vineri EurActiv.

Al doilea program de asistenţă financiară internaţională pentru Atena, după cel convenit în luna mai a anului trecut, va include 109 miliarde de euro din partea Europei şi a Fondului Monetar Internaţional, 37 miliarde de euro din „contribuţia voluntară” a băncilor în perioada 2011-2014 şi alte 12,6 miliarde de euro vor fi contribuţia sectorului privat creanţier al Greciei (răscumpărarea datoriilor de pe piaţă). În plus, datoria publică de 350 miliarde de euro a Greciei se va reduce cu 26 miliarde de euro până la finalul anului 2014.

Potrivit declaraţiei de la finalul summitului zonei euro, în perioada 2011-2019 contribuţia totală a sectorului privat la salvarea economiei Greciei va ajunge la 106 miliarde euro.

De asemenea, liderii ţărilor din zona euro au decis ameliorarea condiţiilor de creditare pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia. Astfel, maturitatea împrumuturilor va fi mărită de la 7,5 ani la 15 ani, cu posibilitatea de prelungire până la 30 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani. Ratele dobânzilor vor fi reduse la 3,5 la sută de la 4,5-5,8 la sută în prezent.

Prin Instrumentul European de Stabilitate Financiară (EFSF) se vor putea achiziţiona obligaţiuni de pe pieţele primare şi secundare şi EFSF va putea acorda linii de credit preventive şi recapitalizarea băncilor cu dificultăţi din zona euro. Puterile EFSF au fost extinse, astfel încât ţările cu cele mai mari datorii publice – Irlanda, Portugalia, Spania, Italia şi Belgia – să poată beneficia de susţinere.

Implicarea sectorului privat constituie o victorie politică clară pentru cancelarul german Angela Merkel, dar nu poate proteja totuşi Grecia de intrare în incapacitate parţială de plată.
„Nu aş dori să fac predicţii privind o insolvenţă selectivă””, a spus preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, într-o conferinţă de presă după încheierea summitului extraordinar al statelor din zona euro.

La rândul său, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care a renunţat în cele din urmă la ideea impunerii unei taxe bancare care ar fi adus o contribuţie de 50 de miliarde de euro, a apreciat că acordul de joi seară a făcut ca zona euro să se îndepărteze de „marginea prăpastiei” şi a pus bazele creării unui „guvern economic” al Uniunii Europene.

„Unele cuvinte din această seară erau cândva tabu. Vom avea o viziune clară asupra modului în care vedem evoluţia zonei euro. Azi am făcut ceva istoric. Încă nu există un Fond Monetar European, dar suntem aproape””, a conchis Sarkozy.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata