Prăbuşirea regimului libian izolează guvernul Algeriei

0 10

Unul după altul vecinii nord-africani ai Libiei au recunoscut în ultimele zile Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT), care după şase luni de război civil a răsturnat regimul lui Gaddafi.

Cu o singură excepţie: Algeria. Steagul CNT flutură pe Ambasada Libiei din Alger, dar guvernul ţării continuă să nu-l recunoască, notează miercuri (24 august 2011) ziarul El Pais.

Tratamentul mediatic acordat prăbuşirii lui Gaddafi la televiziunea de stat, singura care există, ilustrează impasul guvernului. Ştirea cuceririi majorităţii capitalei Tripoli de rebelii libieni a ocupat un minut din cele 20 rezervate telejurnalului de seară, de cea mai mare audienţă.

În presa particulară însă a fost ştire de prima pagină. Din toate ţările din zonă, Algeria a fost singura care îl prefera pe Gaddafi la putere la Tripoli în loc de rebeli. „L-au sprijinit cu discreţie pe colonel, deşi ştiau că nu are nicio şansă”, a declarat profesorul Rachid Tlemsani, de la Universitatea de Alger, ziarului online Tout sur ľAlgérie.

Gaddafi era detestat în zonă mai ales de guvernul de tranziţie din Tunisia, o ţară pe care liderul libian a promis să o destabilizeze după răsturnarea în ianuarie a preşedintelui Ben Ali. Dar rebeliunea de la Benghazi l-a împiedicat.

Premierul Beji Caid Essebsi a menţinut o neutralitate precaută, până duminică, când a ăcut un pas spre recunoaştere: Tunisia a primit peste 100.000 de refugiaţi libieni.

Egiptul i-a urmat exemplul, iar luni Marocul s-a alăturat valului de recunoaşteri. Marţi ministrul marocan de externe, Taieb Fassi-Fihri, a plecat la Benghazi cu un mesaj al regelui Mohamed VI pentru CNT.

În aceste şase luni miniştrii algerieni au justificat atitudinea ţării lor şi opoziţia faţă de intervenţia NATO, descriindu-l pe Gaddafi ca pe un dig împotriva terorismului, evocând riscul de a transforma Libia într-un al doilea Afganistan.

Au ţinut să dezmintă şi zvonurile de ajutor acordat lui Gaddafi, precum permiterea tranzitării armelor sau trimiterea de mercenari saharieni pentru a lupta alături de dictator. Nicio probă nu dovedeşte aceste acuzaţii, au spus ei.

Totuşi, Ambasada algeriană din Tripoli a fost atacată, probabil de elemente apropiate CNT.

În presa din Algeria abundă mărturiile de cetăţeni algerieni rezidenţi în Libia ameninţaţi în ultimele zile cu moartea. După căderea regimului lui Gaddafi, Algeria se va a confrunta cu dificultăţi serioase de vecinătate şi de integrare regională”, a prognozat politologul algerian Mohamed Chafik Mesbah. Algeria are deja relaţii proaste cu Rabatul, din cauza diferendului Saharei Occidentale. Frontiera lor comună este închisă din 1994.

Algeria este, pe de altă parte, singura din republicile nord-africane în care se menţine vechiul sistem politic, deşi preşedintele Abdelaziz Buteflika pregăteşte măsuri de deschidere. „Căderea clanului de la Tripoli aruncă autorităţile algeriene în ochiul furtunii”, scria marţi Omar Belhouchet, directorul ziarului El Watan din Alger.

„Lipsite de legitimitate, izolate internaţional, autorităţile noastre s-au jucat cu focul, propunând legi care nu corespund exigenţelor de deschidere ale societăţii. Toamna socială şi politică riscă să fie foarte agitată”, conchide el.

Cele întâmplate în ţările din zonă trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Algeria, este de părere şi politologul Mesbah: „Niciun regim despotic nu supravieţuieşte veşnic. Există o dinamică politică şi socială impulsionată de istorie, de care puterea algeriană ar trebui să ţină seama”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata