EUR
4,83 RON
(+0.41%)
USD
4,38 RON
(-0.83%)
GBP
5,42 RON
(-0.22%)
CHF
4,57 RON
(-0.23%)
BGN
2,47 RON
(+0.03%)
BYN
1,69 RON
(-0.2%)
CAD
3,09 RON
(+0.2%)
RSD
0,04 RON
(+0.23%)
AUD
2,69 RON
(-0.54%)
JPY
0,04 RON
(-0.86%)
CZK
0,18 RON
(-0.08%)
INR
0,06 RON
(-0.24%)

 

Lacul de baraj natural Cuiejdel, lăsat de izbelişte

La o zi după ce oficialităţi din întreaga ţară s-au bulucit la televizor să arate cât de interesate sunt de curăţenie, Lacul Cuiejdel arătă ca o baltă neîngrijită, duminică, 26 septembrie.

Frumuseţea şi interesul ştiinţific pe care încă îl are cel mai recent lac de baraj natural din România sunt în pericol de a fi definitiv alterate de nepăsarea autorităţilor, pe de o parte, şi de intervenţia agresivă a acestora, atunci când o fac, pe de altă parte.

Cel mai relevant aspect al neglijenţei reale este lipsa oricăror indicatoare pe singura cale de acces practicabilă de autoturisme. Pe cei 37 de kilometri pe care un turist îi are de străbătut de la ieşirea din Piatra Neamţ până pe malul lacului nu există niciun panou care să te îndrume, în caz că nu ştii dinainte drumul.

Intersecţia din Crăcăoani spre Mitocu Bălan trimite la un schit şi la Parcul Natural Vânători Neamţ. Dacă apuci să te abaţi corect în această intersecţie, un drum asfaltat recent îţi face să îţi revină calmul. Următoarea intersecţie importantă e la fel de lipsită de indicatoare.

Un străin vede anunţate doar distanţele şi direcţiile „Mitocu Bălan 7 km, Cracăul Negru 2 km“. Cine ştie că autorităţile judeţene şi chiar ale municipiului Piatra Neamţ s-au lăudat cu dezvoltarea turistică a zonei Lacului Cuiejdel este tentat să continue drumul înainte, pe asfalt. E greşit, trebuie să faci stânga, pentru a parcurge încă 7,3 km de drum pietruit plin de praf dacă nu plouă, ca în ultimele săptămâni.

Când eşti cu o singură maşină, parcă nu te deranjează aşa mult praful, dar când faci parte dintr-un grup cu mai multe autoturisme, cei din urmă suferă destul de mult şi numai promisiunea unor splendori le dă curajul să meargă mai departe.

Singurele indicatoare, două săgeţi, amplasate una lângă alta, sunt la ieşirea din ultimul sat, Cracăul Negru. De la această intersecţie de uliţe mai ai de parcurs 5,7 kilometri de drum forestier cu hopuri şi gropi ca pentru utilaje forestiere.

Bani aruncaţi pe pliante

Preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu, consideră, probabil, că nici nu este nevoie de indicatoare turistice pe drumuri, de vreme că alocă o grămadă de bani pentru un alt tip de informare, prin pliante, alte tipărituri şi filmuleţe.

Circa 100.000 de euro, adică 446.700 de lei, au fost alocaţi unei firme din Iaşi abonate la bani publici în Piatra Neamţ, „Rodotex“ SRL pentru a „implementa“ proiectul „Promovarea ariilor naturale protejate din Judeţul Neamţ“.

Atribuirea contractului a fost făcută la 5 iulie anul acesta, după ce a fost primită o singură ofertă, pe criteriul care nu se mai justifică „Oferta cea mai avantajoasa d.p.d.v. economic“.

Foişoare inutile

După ce imaginaţia visătorilor a fost stârnită cu anunţuri de proiecte care de care mai megalomanice, pe malul apei din care ies trunchiuri de arbori fosilizaţi nu există nimic pentru colectat mizeria şi gunoiul produse în mod normal de prezenţa vizitatorilor.

Probabil cei mai simţiţi dintre aceştia îşi iau în bagaje gunoiul propriu, însă orice cotlon apropiat de zona cu vizibilitate asupra luciului de apă este plin de tot felul de hârtii folosite, de bidoane de plastic, doze de bere sau alte urme ale „civilizaţiei“.

Toaletele sunt un lucru prea intangibil pentru un popor care nu are nici la marginea drumurilor europene astfel de facilităţi „inutile“, astfel încât pare normal să nu existe şi să nu fie presupuse aici, unde pădurea te scuteşte de nevoia unei astfel de invenţii.

Ca să fie marcat, totuşi, teritoriul, trei foişoare tip observator – din lemn, construite recent după aspect şi amplasate pe câte un postament neîngrijit, pe care îl vor spăla ploile – străjuiesc câte un colţ al lacului. Fără vreo utilitate concretă anume, ele sunt escaladate mai ales de copiii dornici de aventură, de adolescenţii care vor să îşi facă auzită vocea până departe şi mai rar de adulţi.

Eroziunea accelerată de săparea versanţilor pentru construirea drumului forestier are toate şansele să fie amplificată şi, astfel, colmatarea lacului să continue ameninţător. Pe malul drept al lacului, sute de arbori erau marcaţi pentru a fi tăiaţi.

Vârsta şi grosimea mică pe care o au aceştia lasă se înţeleagă că ar fi vorba de o defrişare fără interes de exploatare forestieră pentru masă lemnoasă. Oricum, nu este în interesul lacului, care va fi lipsit, astfel, şi de câtă zonă de protecţie naturală mai are.

Cele câteva locuri de campare folosite de turişti sunt improprii. Ele sunt, în primul rând, prea aproape de luciul de apă, care ar trebui să fie protejat prin statutul de rezervaţie naturală pe care l-a dobândit în anul 2004.

Lipsa amenajărilor speciale pentru foc face ca puţinele suprafeţe cât de cât lipsite de pantă să fie pline cu vetre încropite fără nici o regulă. În zilele de sfârşit de săptămână, când numărul de vizitatori creşte la câteva zeci, spaţiile strâmte fac să se simtă o înghesuială nepotrivită pentru buna dispoziţie.

Proiecte megalomanice despre care nu se mai spune nimic

Milioane de euro au fost aruncate ca promisiune de investiţie în declaraţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, Vasile Pruteanu, ale primăriţei comunei Gârcina, Aurora Bălan, pe teritoriul căreia se află lacul, şi chiar ale primarului de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.

Printre facilităţi de tot felul pe care şefii de administraţii locale şi judeţene le vedeau pe malul lacului de baraj natural erau drumuri modernizate, trenuleţe electrice, parc de tip Disneyland, locuri de campare, grupuri sanitare, iluminat public, amenajări turistice care mai de care mai civilizate.

La sfârşitul anului 2007, s-a anunţat că s-a încheiat un parteneriat între Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local Gârcina şi Primăria Piatra Neamţ pentru un proiect în valoare de 5,5 milioane de euro, majoritatea din fonduri europene.

Singura licitaţie făcută publică pe Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice SEAP aparţine Primăriei Piatra Neamţ.

Proiectul „Întocmire documentaţie tehnico-economică pentru investiţia Amenajare în scop turistic a ariei naturale protejate Lacul Cuejdel, Comuna Gârcina“ a fost anunţat pe SEAP la 10.09.2008, a risipit 525.000 lei fără TVA din bugetul pietrenilor, bani care au fost încasaţi de CONSILIER CONSTRUCT SRL Bucureşti.

Citește și
2 Comentarii
  1. Ilica F spune

    Specific romanesc, toata lumea fura de unde poate, aici se duc sute si milioane de EUR de ce nu sunt luati la intrebari cei care organizeaza aceste licitatii pe bani publici, bani care se stie se dau cu dedicatie firmelor x,y si o parte din ei se intorc in buzunarele „baietilor destepti”…
    Bun articolul, dar in continuare o sa fie tot la fel, o sa furam la licitatii…o sa fim mintiti in continuare….o sa fim la fel de creduli cu cei care ne conduc si tot la nivelul de „Tara de lumea a III-a” o sa ramanem mult timp din pacate

  2. ozimagica@ spune

    Am fost acolo in 2010 si pot spune ca e magnific, nu este semnal pe telefon pe o raza de 7-8 km……apa e curata…dar nu prea sunt pesti..aviz amatorilor….dar de petrecut 2-3 zile in salbaticie si sa te relaxezi….MERITA!!!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata