EUR
4,76 RON
(-0.04%)
USD
4,19 RON
(-0.01%)
GBP
5,48 RON
(-0.22%)
CHF
4,19 RON
(+0.05%)
AUD
2,98 RON
(+0.85%)
CAD
3,18 RON
(-0.02%)
BGN
2,43 RON
(-0.1%)
RUB
0,06 RON
(-0.38%)
ZAR
0,30 RON
(-0.33%)
BRL
1,11 RON
(+1.15%)
CNY
0,62 RON
(-0.02%)
INR
0,06 RON
(-0.02%)

Alegerile locale din 1996 – documentar

0
În luna iunie a anului 1996, în România au avut loc alegeri locale, pentru a doua oară după Revoluţia din decembrie 1989. Primul tur de scrutin al localelor s-a desfăşurat în data de 2 iunie, iar cel de-al doilea tur, în ziua de 16 iunie.

Cadrul legal

Alegerea autorităţilor publice locale s-au desfăşurat în baza Legii nr. 70 privind alegerile locale, promulgată de Parlamentul României la 26 noiembrie 1991 (şi publicată în Monitorul Oficial nr. 239 din 28 noiembrie 1991), modificată şi completată prin Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996.

La mijlocul lunii noiembrie 1995, Guvernul a trimis Parlamentului, spre adoptare în procedură de urgenţă, proiectele de lege privind modificarea şi completarea Legii administraţiei locale (Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991) şi a Legii alegerilor locale (Legea nr. 70 din 26 noiembrie 1991).

Cele două proiecte de legi au fost adoptate de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului în şedinţa din 3 aprilie 1996.Câteva zile mai târziu, la 12 aprilie, Legea pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale (nr. 69/1991) şi Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind alegerile locale (nr. 70/1991) au fost promulgate, de preşedintele ţării, Ion Iliescu.

Potrivit noii legi a alegerilor locale, primarii, consiliile locale, judeţene şi Consiliul general al municipiului Bucureşti erau alese prin vot direct. Astfel, spre deosebire de precedentele alegeri din 1992, în judeţe, alegătorii urmau să primească trei buletine de vot: pentru primari, pentru consilieri locali şi, în premieră, pentru consilieri judeţeni (după vechea lege, aceştia erau aleşi de către primarii şi consilierii locali).

În urma modificărilor aduse Legii administraţiei publice locale (69/1991), pentru consiliile locale au fost instituite câte două posturi de vicepreşedinţi, şi au fost stabilite funcţiile incompatibile cu cele de prefecţi, subprefecţi, primari etc. În pofida unor tentative de modificare, prevederea conform căreia viceprimarul se alegea indirect, de către consiliile locale, a rămas neschimbată. S-a realizat, însă, o delimitare clară între statutul şi atribuţiile primarului şi viceprimarului.

Cele două legi dădeau cale liberă desfăşurării alegerilor locale, ce au avut loc, conform Hotărârii Executivului nr. 264, din 16 aprilie 1996, în zilele de 2 (primul tur) şi 16 iunie (cel de-al doilea tur de scrutin).

În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi reveneau pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale în condiţii optime, tot la 16 aprilie, Guvernul a aprobat constituirea unei Comisii Tehnice Centrale, formată din reprezentanţi ai tuturor ministerelor şi organizaţiilor centrale ale Administraţiei Locale care aveau responsabilităţi în derularea întregului proces electoral.

Campania electorală
Întrucât desfăşurarea în mass-media a campaniei electorale ce avea să înceapă reprezenta o problemă deosebit de importantă, la 18 aprilie, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), al cărui preşedinte era, la acea vreme, Titus Raveica, a dat publicităţii ‘Condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerile locale’. Actul avea rolul de a reglementa modul în care campania urma să fie reflectată la radio şi televiziune, de a asigura o competiţie loială şi un cadru adecvat pentru alegerile locale şi totodată de a controla durata şi ordinea în care diversele partide urmau să intre în emisie pentru a se prezenta în faţa alegătorilor. Normele emise de CNA aveau în vedere societăţile de radio şi televiziune, publice şi particulare, şi societăţile de televiziune prin cablu.

La 19 aprilie 1996, cele peste 100 de formaţiuni politice existente în România au început, oficial, campania electorală (care a durat 45 de zile, conform art. 7 din Legea alegerilor locale).

În ziua de 20 aprilie, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), întrunită în şedinţă extraordinară, i-a desemnat, prin tragere la sorţi, pe cei şapte judecători care au constituit Biroul Electoral Central (BEC). Numele magistraţilor au fost extrase din urnă de preşedintele CSJ, Gheorghe Uglean, care, cu patru ani în urmă, la alegerile locale, a fost preşedintele Biroului Electoral Central. Astfel, au fost aleşi judecătorii Dumitru Gazetovici, Adrian Niţoiu, Vasile Boroi, Emil Gherguţ, Benedict Sârbu, Viorel Anghel şi Gheorghe Toader. Preşedinte al BEC, a fost numit, prin vot secret, Adrian Niţoiu.

În perioada 22-26 aprilie, în conformitate cu Legea pentru alegerile locale, 88 de partide şi uniuni ce grupau diferite formaţiuni politice au depus la sediul Biroului Electoral Central (amplasat în incinta Sălii Palatului) însemnele electorale cu care urmau să participe la alegerile locale.

Printre partidele existente, la acea vreme în România, se numărau: Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), Convenţia Democratică din România (CDR), Uniunea Social Democrată PD (FSN)-PSDR, Partidul Socialist al Muncii (PSM), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Unităţii Naţionale Române (PUNR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Alianţei Civice (PAC), Partidul Liberal – 1993 (PL’93), Partidul România Mare (PRM), Partidul Socialist (PS), Mişcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Naţional Liberal – Câmpeanu (PNL-C), Partidul Umanist din România (PUR), Partidul Pensionarilor din România (PPR), Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ), Partidul ‘Noua Românie’, Partidul Naţional al Automobiliştilor (PNA), Partidul Republican (PR), Partida Romilor, Partidul Socialist Muncitoresc Român (PSMR), Alternativa României (AR), Partidul Naţional Democrat Creştin, Partidul Renaşterii Judeţelor Abuziv Desfiinţate, Partidul Conservator (PC), Partidul Român pentru Noua Societate, Partidul Liberal Monarhist din România, Partidul Naţional al Producătorilor Liberi din România (PNPLR), Partidul Social Democrat ‘Constantin Titel Petrescu’ (PSD-CTP), Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Social Democrat Independent (PSDI), Partidul Particularilor – Partidul Social Democrat Tradiţional Român (PPPSDTR), Partidul Alianţei Sociale (al Chiriaşilor), Partidul Liberal Creştin, Partidul Dreptăţii Sociale (Noua Democraţie) de Nord-Vest din România (PDSNDNV), Partidul Socialist Român (PSR), Partidul Renaşterii României ‘Ion Mihalache’, Partidul Democrat Constituţional din România (PDCR), Partidul Uniunea Liberala ‘Brătianu’, Partidul Foştilor Necomunişti şi Deţinuţi Politici (PFNDP), Partidul Ecologist din România (PER), Partidul ‘Adevărul Român’, Partidul Liber Republican (PLR), Partidul Popular Republican (PPR), Partidul Democrat de Centru (PDC), Partidul Popular, Partidul Naţional al Reîntregirii, Partidul Laburist Român, Partidul Muncitorilor şi Ţăranilor din România, Partidul Democrat al Necomuniştilor din România, Tineretul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (TUNŢCD), Partidul Viitorul Democrat al Patriei, Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Croaţilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România etc.

În ceea ce priveşte alianţele politice şi electorale, înaintea alegerilor locale din iunie 1996 existau: Alianţa Social Democrat Liberală-Covasna, Ecologiştii (Ecologiştii + Agrarienii), Alianţa Electorală PDSR + PDAR, Alianţa Electorală USD + PAC, Alianţa Electorală Ecologiştii + PDSR, Alianţa Electorală Forumul Democrat al Germanilor din România + Partidul Naţional al Automobiliştilor, Alianţa Electorală PL’93 + Forumul Democrat al Germanilor din România, Alianţa Electorală ‘Leopardul’, Alianţa Liberală PNL-Câmpeanu + PNL-CD, Alianţa Electorală UDMR + PL’93, Partida Naţională (UL Brătianu + PRM + Tânăra Democraţie), Alianţa Electorală Convenţia Solidarităţii Democratice + Convenţia pentru o Societate mai Bună), Alianţa Demnităţii Naţionale.

Întrucât înregistrarea candidaturilor pentru alegerile locale trebuia încheiată cu 30 de zile înainte de primul tur de scrutin, ultima zi de înregistrare a acestora a fost 4 mai 1996.

În condiţiile legii (art. 4), puteau fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot cu vârsta de cel puţin 23 de ani (împlinită până în ziua alegerilor inclusiv), cu excepţia judecătorilor Curţii Constituţionale, avocaţilor poporului, magistraţilor, membrilor activi ai armatei, poliţiştilor şi altor categorii de funcţionari publici. Candidaţii trebuiau să aibă domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmau să fie alese. Conform prevederilor Legii 70/1991, republicată, o persoană nu putea candida decât pentru o circumscripţie electorală, pentru un singur consiliu local şi pentru o singură funcţie de primar.

În ceea ce priveşte alegerea primarilor, conform articolului 78 din Legea nr. 70 modificată şi completată, era declarat primar candidatul care întrunea majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri, fiind declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În caz de paritate de voturi a cel puţin doi candidaţi pentru funcţia de primar, potrivit articolului 79 din Lege, se declara balotaj şi se organiza, de asemenea, al doilea tur de scrutin, la care participau numai candidaţii plasaţi pe primele două locuri, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj; în cazul repetării unui al doilea tur de scrutin şi dacă unul dintre candidaţi deceda, renunţa sau nu mai îndeplinea condiţiile prevăzute de lege spre a fi ales, la cel de-al doilea tur de scrutin urma să participe candidatul situat pe locul următor. Dacă unul dintre candidaţii aflaţi în situaţia de balotaj renunţa, deceda sau nu mai îndeplinea condiţiile conform legii, nu mai aveau loc alegri, Biroul Electoral de Circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat.

Primul tur de scrutin

După încheierea campaniei electorale, la 30 mai, ora 24.00 (în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr. 70/1991, republicată), potrivit datelor existente la Biroul Electoral Central, pentru cele 2 954 de fotolii de primari şi-au depus candidatura, la nivelul ţării, 18 415 persoane, pentru cele 39 857 de posturi de consilieri locali candidau 244 648 de persoane, în timp ce pentru cele 1 718 mandate de consilieri judeţeni s-au înscris în competiţia electorală 23 988 de persoane, reprezentând aproape întregul spectru politic românesc, cât şi candidaţi independenţi.

Astfel, dintre cele care 18 415 persoane candidate pentru posturile de primar, 12 092 reprezentau partidele politice, 3 848 – alianţele politice, 718 – alianţele electorale, iar 1 757 erau independenţi.

Dintre cei 244 648 de candidaţi pentru consilieri locali, 175 253 erau din partea partidelor politice, 55 376 din partea alianţelor politice, 10 385 din partea alianţelor electorale şi 3 634 candidaţi independenţi.

Cele 23 988 de persoane ce aspirau la funcţia de consilier judeţean, 19 662 erau propuse de partidele politice, 3 166 – de către alianţele politice, 1 021 – de alianţele electorale, iar 189 erau independente.

La nivelul întregii ţări, potrivit listelor electorale permanente, suplimentare, separate si speciale, la alegerile din iunie 1996, au avut drept de vot 17 737 425 de alegători cu vârsta de peste 18 ani inclusiv.

În ceea ce priveşte Capitala, 1 715 626 de locuitori cu drept de vot au fost chemaţi la urne să aleagă 7 primari şi 190 de consilieri.

Pentru cele 7 posturi de primari au candidat 319 persoane, dintre care 283 candidaţi din partea partidelor politice, 13 din partea alianţelor politice, 12 din partea alianţelor electorale şi 11 independenţi.

Pentru cei 190 de consilieri au candidat 5 381 de persoane, dintre care: 4 712 reprezentau partidele politice, 448 – alianţele politice, 213 – alianţele electorale, iar 8 erau independenţi (buletinul de vot pentru consiliul local conţinea aproximativ 60 de pagini).

În ceea ce priveşte funcţia de primar general au fost înregistraţi 47 de candidaţi (câţiva dintre aceştia au candidat, pentru aceeaşi funcţie, şi la alegerile locale desfăşurate cu patru ani înainte): Victor Ciorbea (fost lider sindical, din partea Convenţiei Democratice din România), fostul tenisman Ilie Năstase (propus de Partidul Democraţiei Sociale din România), Anton Gheorghe Vătăşescu (fost ambasador al României la Paris, din partea Uniunii Social Democrate), Doru Viorel Ursu (fost ministru de Interne, independent), Dinu Patriciu (Partidul Liberal’93), Mihail Erbaşu (Partidul Socialist al Muncii), Ion Duţu (Partidul România Mare), Vasile Pandele (Partidul Socialist Muncitoresc Român), Alexandru Athanasiu (Partidul Alianţei Civice), Cristinel Şarpe (Partidul Naţional Ţărănesc), Ioan Nastea (Partidul Pensionarilor din România), Ioan Radu (Partidul Unităţii Naţionale Române), Tache Pârvulescu (Mişcarea Ecologistă din România), Constantin Ungureanu (Partidul Naţional al Producătorilor Liberi), Teodor Gheorghe Negoiţă (Partidul Naţional Democrat Creştin), Ştefan Ciurel (Partidul Naţional Liberal-Câmpeanu), Constantin Cărbunaru (Partidul Democrat Agrar din România), Theodor Tipa (Partidul Umanitar al Păcii), Dumitru Raicu (Partidul Muncitoresc Român), Nicolae Radu (Partidul Român pentru Noua Societate), Eduard Victor Gugui (Convenţia Ecologică), Eugen Lucian Pleşa (Partidul Alianţei Sociale), Paul Daniel Mircescu (Partidul Liberal Monarhist), Dan Victor Căpraru (Partidul Socialist), Minodora Ilie (independent), Theodor Sorin Botnaru (Partidul Liberal Creştin), Dumitru Rusănescu (Partidul Naţional al Automobiliştilor), Radu Adrian Antal (Partidul Particularilor – Partidul Social Democrat Tradiţional Român), Sabin Gheorghiu (Partidul Social Democrat Independent), Ion Gheorghe Popescu (Partidul Adevărul Român), Ion I. Brătianu (Uniunea Liberală Brătianu), Florin Mihail Filipoiu (Partidul Alternativa României), Mihai Ioan Dan T. Mihăescu (Partidul Socialist Român), Liliana I. Pagu (Partidul Liberal Democrat), Petre Ghinescu (Partidul Foştilor Necomunişti şi Deţinuţi Politice), Maria Roman (Partidul Republican), Petre I. Fetcu (Partidul Popular Republican), Sergiu I. Andon (Partidul Umanist Român), Constantin Ionescu (Partidul Social Democrat ‘Constantin Titel Petrescu’), Gheorghe Râpeanu (Partidul Social Român), Nica Leon (Partidul Liber Democrat), Mihai Florin Nahorniac (Partidul Liber Republican), Vasile Buzăianu (Forumul Democrat şi Unit Naţional din România), Ovidiu Moldovan (Partidul Renaşterea României Ion Mihalache), Eugeniu Dragoş Petria (Partidul Viitorul Democratic al Ţării), Costin Mihail Goaţă (Partidul Solidarităţii Democratice din România) şi Dumitru Dincă (Partidul Opoziţia Democratică).

Potrivit unui raport statistic, formaţiunea politică ce a acoperit cele mai multe circumscripţii electorale este PDSR, care a depus liste de candidaţi pentru 95,3% din totalul posturilor de primari şi consilieri, urmând, în ordine, CDR – 87,6%, USD – 80,7%, PSM – 61,6%, PDAR – 59,4%, PUNR – 46,7%, PL’93 – 37,6%, PRM – 34%, PS – 21,1%, PAC – 23,4%, PNL Câmpeanu – 16,9% UDMR – 15,6%, Partida Romilor – 12%, Partidul Pensionarilor – 8,7%, Partidul Naţional al Automobiliştilor – 8,2%, Partidul Republican – 6,4%, Partidul Umanist din România – 5,6%, Partidul Noua Românie – 5,6%.

În vederea exprimării dreptului de a alege, la nivelul întregii ţări au fost stabilite, în conformitate cu Legea privind alegerile locale, 2 954 de circumscripţii electorale (dintre care 2 686 comunale, 188 orăşeneşti – 182 de oraşe şi 6 sectoare ale municipiului Bucureşti, 80 municipale şi 41 judeţene), şi 14 933 de secţii de votare (dintre care 1 111 au fost amenajate pe teritoriul Capitalei).

În acord cu prevederile Legii 70/1991, modificată şi completată, primul tur al alegerilor locale din 1996 s-a desfăşurat în ziua de 2 iunie, în intervalul orar 6.00-21.00, alegerea consiliilor locale şi a primarilor realizându-se prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

La scrutin, Biroul Electoral Central a acreditat 3 614 de observatori interni şi 62 de observatori internaţionali. Dintre cei 62 de observatori străini, 48 făceau parte din personalul diplomatic al unui număr de 12 ambasade din Bucureşti, restul fiind delegaţi ai unor organizaţii internaţionale (OSCE, Parlamentul European), ai unor partide politice (Partidul Socialiştilor Europeni, din cadrul Parlamentului European , Partidul Socialist Ungar), instituţii guvernamentale (MAE italian, Agenţia Naţională de Dezvoltare a SUA), instituţii naţionale (Parlamentul Republicii Ungaria, Consiliul Judeţean Tolna, din Ungaria) sau organizaţii neguvernamentale (Institutul Democratic pentru Relaţii Internaţionale din SUA).

După centralizarea datelor din toate circumscripţiile electorale, la 7 iunie 1996, Biroul electoral Central a dat publicităţii rezultatele definitive ale alegerilor desfăşurate în ziua de 2 iunie.

Potrivit statisticilor BEC, la scrutin au participat 56,47% dintre cele 17,7 milioane de alegători.

După acest scrutin, din 893 de mandate atribuite, PDSR a obţinut 368 de posturi de primar (câştigate mai ales în comune şi localităţi mici), Uniunea Democrată Maghiară din România a câştigat 121 de posturi, iar Uniunea Social Democrată PD (FSN)-PSDR – 118. Convenţiei Democratice i-au revenit 63 de posturi, Partidului Unităţii Naţionale Române – 41, Partidului Democrat Agrar din România – 37, 62 de posturi au fost câştigate de candidaţi independenţi, restul posturilor fiind atribuite altor 14 partide, formaţiuni şi alianţe politice. În total, au fost aleşi 14 primari la nivel de municipii, 44 de primari la nivel de oraşe şi 835 de primari la nivel de comună.

Din primul tur, a fost ales primarul din Târgu Mureş (Fodor Karoly Imre – UDMR) şi au fost reconfirmaţi în funcţii edili din Brăila (Anton Lungu – PSM), Cluj (Gheorghe Funar – PUNR), Galaţi (Eugen Durbacă – PDSR), Iaşi (Constantin Simirad – PAC), Sfântu Gheorghe (Almos Albert – UDMR) şi Vaslui (Victor Cristea – USD).

Referitor la cele 39 857 de posturi de consilieri locali, din cei 34 975 de membri aleşi la 2 iunie, 8 307 proveneau de pe listele PDSR, Convenţiei Democratice i-au revenit 5 562 de locuri, Uniunii Social Democrate – 5 222, iar Uniunii Democrate Maghiare – 2 409 de posturi.

Privitor la cele 1 718 mandate de consilieri judeţeni, din 1 577 atribuite, 293 i-au revenit Convenţiei Democratice, 278 – PDSR, 188 – Uniunii Sociale Democrate, în timp ce 133 de posturi au fost câştigate de Uniunea Democrată Maghiară.

În Bucureşti, după primul tur de scrutin din 2 iunie 1996, din cei 47 de candidaţi, în competiţia pentru fotoliul de primar general au rămas ţărănistul Victor Ciorbea, reprezentând Convenţia Democrată Română, cu 39,61%, şi Ilie Năstase, Partidul Democraţiei Sociale din România, cu 30,38%.

În alegerile pentru funcţiile de primari ai sectoarelor din Capitală, CDR a obţinut 36,30% din voturi, iar PDSR – 16,30%. Aceste două formaţiuni au fost urmate de USD – cu 8,46%, candidaţii independenţi – cu 5,32%, PRM – cu 3,86%, PSM – 3,45%.

La Consiliul General al Municipiului Bucureşti au fost atribuite toate cele 75 de mandate. Majoritatea mandatelor au fost adjudecate de Convenţia Democratică din România şi de Partidul Democraţiei Sociale din România, cu câte 27, respectiv 12 posturi. Restul mandatelor, au fost câştigate, în ordine, de Uniunea Social Democrată – 7, Partidul România Mare – 3, Partidul Liberal 1993 – 2, Partidul Socialist al Muncii – 2 şi de Ecologiştii, Partidul Socialist, Partidul Naţional al Automobiliştilor, Partidul Naţional Democrat Creştin, Partida Romilor, Partidul Socialist Muncitoresc Român, Partidul Pensionarilor, Mişcarea Ecologistă, Partidul Democrat Agrar, Partidul Alianţei Civice, Partidul Unităţii Naţionale Române şi Partidul Naţional Ţărănesc – fiecare cu câte un mandat.

La nivel de ţară, în primul tur de scrutin al alegerilor locale au fost aleşi 30,32% din totalul primarilor, 87,79% din totalul consilierilor locali şi 95,58% din totalul consilierilor judeţeni.

Al doilea tur de scrutin

În circumscripţiile în care nu a existat un câştigător net, la 16 iunie 1996, a fost organizat un al doilea tur de scrutin, atât pentru ocuparea funcţiilor de primari cât şi pentru cele de consilieri.

În cadrul acestui al doilea tur de scrutin, în întreaga ţară, urma să fie decişi ocupanţii a 1 729 de posturi de primar (55 de primari la nivel de municipii – inclusiv primarul Capitalei şi primarii tuturor sectoarelor, 118 primari la nivel de oraşe şi 1 556 de primari la nivel de comune) şi a 4 866 de locuri de consilieri locali.

Tot la 16 iunie, din cauza neîndeplinirii pragului de prezenţă la vot de 50 la sută plus unu din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, alegerile au fost repetate, atât pentru funcţiile de primar, cât şi pentru consilieri, în 332 de localităţi (295 de comune, 20 de oraşe, 17 municipii) din 38 de judeţe.

De asemenea, în judeţele Gorj şi Mehedinţi au fost organizate alegeri noi pentru consiliile judeţene.

În această a doua etapă a alegerilor locale, potrivit rezultatelor anunţate de Biroul Electoral Central la 19 iunie 1996, din cele 1 729 de mandate de primari disputate, au fost atribuite 1 726. Drept urmare, după două tururi de scrutin, au fost aleşi 2 742 de primari din totalul de 2 954, repartizarea mandatelor pe partide fiind următoarea: PDSR – 868 (31,7%), USD – 447 (16,3%), CDR – 320 (11,7%), PDAR – 178 (6,8%), UDMR – 139 (5,1%), PUNR – 141 (5,1%), PSM – 104 (3,8%), independenţi – 251 (9,2%) etc.

La consiliile locale, în doi şi 16 iunie, au fost aleşi 39 831 de membri, din totalul de 39 857, repartizarea pe partide fiind următoarea: PDSR – 9 480 (23,8%), CDR – 6 530 (16,4%), USD – 5 952 (14,9%), PSM – 2 525 (6,3%), UDMR – 2 445 (6,1%), PDAR – 2 352 (5,9%), PUNR – 2 045 (5,1%), independenţi – 1 727 (4,3%) etc.

La consiliile judeţene, alegerile s-au încheiat, fiind desemnaţi 1 653 de membri, cu următoarea repartizare pe formaţiuni politice: CDR – 280 (16,9%), PDSR – 278 (16,8%), USD – 192 (11,6%), UDMR – 133 (8%), PSM – 96 (5,8%), PUNR – 89 (5,4%), PRM – 68 (4,1%), PDAR – 62 (3,8), independenţi – 61 (3,6) etc.

Participarea la vot la 16 iunie, în cele 1 729 de localităţi unde s-a desfăşurat turul al II-lea de scrutin pentru alegerea primarilor, a fost de 54,7%, faţă de 56,47% înregistrată în primul tur (2 iunie). În cele 322 de localităţi unde s-au repetat alegerile, la 16 iunie, participarea a fost şi mai mică, respectiv 47,66%.

La Bucureşti, după cel de-al doilea scrutin, Victor Ciorbea, reprezentantul Convenţiei Democratice din România, a câştigat fotoliul de primar al Capitalei, cu 56,74% din voturile valabil exprimate, învingându-l, astfel, pe contracandidatul său, Ilie Năstase (PDSR), care a obţinut doar 43,26% din sufragii.

Primarul sectorului 1 a devenit independentul George Pădure (55,77%), el devansându-l pe Adrian Oghină (CDR), care a obţinut 44,23%. În celelalte sectoare, posturile de primar au fost câştigate de candidaţii CDR, aflaţi în competiţie cu cei ai PDSR. Astfel, în sectorul 2, primar a devenit Vladimir Popescu (62,13%), clasat înainte lui Gheorghe Stancu (37,87%), primăria sectorului 3 i-a revenit lui Sorin Paliga (57,05%), contracandidatul său fiind Ovidiu Muşetescu (42,95%). Marin Luţu (57,57%) a ocupat fotoliul de primar al sectorului 4, învinsul său fiind Aurelian Vulturu (42,43%). La sectorul 5, primar a devenit Călin Cătălin Chiriţă (56,34%), care a fost urmat de Dan Vuerich (43,65%), iar la sectorul 6 – a câştigat Ion Dinuţă (60,03%), care l-a devansat pe Dan Claudiu Darabonţ (39,96%).

În cel de-al doilea tur de scrutin candidaţii Convenţiei Democratice au câştigat, de asemenea, la Aiud (Mihai Horaţiu Josan), Arad (Dumitru Ioan Branc), Baia Mare (Cristian Gh. Anghel), Bârlad (Gabriel Doru Craus), Bistriţa (Pavel Popescu), Blaj (Simion Alex Băcilă), Caransebeş (Ion Mura), Câmpina (Romul Remus Micu), Câmpulung (Sorin Buta), Curtea de Argeş (Gheorghe Nicuţ), Deva (Mircea Muntean), Dej (Gheorghe Alexandru Man), Drăgăşani (Sanda Nicoliţă), Mangalia (Zamfir Iorguş), Oradea (Mihai Sturza), Ploieşti (Victor Horia Toma), Satu Mare (Horea Ştefan Sergiu Anderco), Sibiu (Dan Condurat), Târgovişte (Teodor Bâte), Timişoara (Gheorghe Coriolan Ciuhandu), Urziceni (Virgil Datcu) şi Zalău (Petru Durcău).

Partidul Democraţiei Sociale din România a obţinut posturile de primari din Alexandria (Teodor Niţulescu), Mediaş (Dionisie Bucur), Năsăud (Silviu Serdeşniuc), Râmnicu Sărat (Constantin Ghinoiu), Roman (Ioan Vlad), Slobozia (Ioan Pinter), Tecuci (Gheorghe Lazăr), Turda (Virgil Blasiu).

Candidaţii sprijiniţi de Uniunea Social Democrată au câştigat alegerile la Alba-Iulia (Mircea Gheorghe Hava), Botoşani (Ioan Gh. Cojocariu), Buzău (Constantin Boşcodeală), Constanţa (Gheorghe Mihăieşi), Lugoj (Marius Tiberius Martinescu), Piteşti (Tudor Pendiuc) şi Tulcea (Mihai Nicolae).

Partidul Democrat Agrar din România a câştigat la Piatra Neamţ (Ion Rotaru) şi Suceava (Constantin Sofronie), Uniunea Democrată Maghiară din România a câştigat la Târgu Secuiesc (Zsighety Istvan), iar Partidul Liberal 1993, la Braşov (Ioan Ghişe).

Partidul Unităţii Naţionale Române a obţinut victoria la Sebeş (Vasile Stan), Sighişoara (Constantin Ştefănescu) şi Teiuş (Gheorghe Lazea), Partidul Socialist al Muncii a câştigat la Giurgiu (Lucian Iliescu), iar Partidul Socialist la Caracal (Gheorghe Anghel) şi Fălticeni (Costică Arteni).

Independenţilor le-au revenit primăriile din Bacău (Dumitru Sechelariu), Făgăraş (Horaţiu Judele), Feteşti (Ion Dumitru), Miercurea Ciuc (Csaba Istvan), Reşiţa (Mircea Ioan Popa) şi Sinaia (Ion Scăunaş).

După două tururi de scrutin, candidaţii CDR-ului au câştigat fotoliile de primar din 24 de municipii, PDSR-ul – din 12, USD – din 8, iar independenţii din 6.
La 16 iunie, alegerile s-au încheiat definitiv în Capitală şi în şapte judeţe. Au rămas vacante 212 mandate de primari în 10 municipii, 16 oraşe şi 186 de comune, de pe raza a 34 de judeţe.

Alte tururi de scrutin

Pentru ocuparea locurilor vacante s-a organizat un nou tur de scrutin, care în 17 judeţe a avut loc în data de 23 iunie, iar în restul de 17, la data de 30 iunie.

La 23 iunie, au fost aleşi încă 63 de primari (în 3 municipii – Călăraşi, Roşiori de Vede şi Turnu Măgurele, 5 oraşe şi 55 de comune). Astfel, PDSR şi-a mai adjudecat 17 mandate de primar, CDR şi USD au mai cucerit câte 10 primării, PDAR – 8, PUNR – 4, PAC – 3, PRM – 2, PSM, Partidul Particularilor şi Ecologiştii – câte un mandat, iar independenţii – 6.

În municipiul Călăraşi a învins PUNR (Nicolae Dragu), la Roşiori de Vede – PDSR (Eugen Ovidiu Vlad), iar la Turnu Măgurele – USD (Nicolae Mohanu).

Alegerile locale din 1996 s-au încheiat pe data de 30 iunie, când cetăţenii din 7 municipii, 12 oraşe şi 131 de comune (în total 150 de circumscripţii), din celelalte 17 judeţe au fost au fost chemaţi, din nou, la urne, pentru alegerea primarilor. Municipiile pentru care bătălia finală a fost fixată pentru 30 iunie, au fost: Craiova, Târgu Jiu, Petroşani, Sighetu-Marmaţiei, Slatina, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.

În urma acestui ultim tur de scrutin, PDSR a câştigat 43 de mandate, CDR – 26, USD – 18, PSM – 15, PDAR – 13, PAC – 5, PS – 4, PUNR şi PL’93 – câte 2 mandate, PRM, Partidul Popular, Partidul Pensionarilor, PNL Câmpeanu, PL Monarhist şi MER – câte un mandat, iar independenţii – 16.

La Craiova, alegerile au fost câştigate de PSM (Vasile Bulucea), la Târgu Jiu şi Focşani – de USD (Petre Nanu, respectiv Nicolae Lăţcan), la Petroşani şi Sighetu-Marmaţiei – de PAC (de Carol Schreter şi Ion Bledea), la Slatina – de PDSR (Gheorghe Păunescu), iar la Râmnicu Vâlcea – de CDR (Sorin Ştefan Zamfirescu).

Rezultate finale

Potrivit datelor globale ale alegerilor locale furnizate de BEC (şi publicate în Monitorul Oficial nr. 168 bis din 29 iulie 1996), în urma centralizării pe ţară a voturilor, în luna iunie 1996, în România, pentru alegerea celor 2 594 de primari, au fost înregistrate 10 324 982 de voturi valabil exprimate. Cele mai multe voturi valabile au fost obţinute de PDSR – 2 713 095 (26,28%), urmat de CDR – 2 712 852 (26,27%), USD – 1 353 406 (13,11%), candidaţii independenţi – 784 288 (7,60%), PSM – 477 891 (4,63%), UDMR – 431 372 (4,18%), PUNR – 412 508 (4%), PDAR – 353 015 (3,42%), PAC – 276 530 (2,68%), PL’93 – 273 493 (2,65%), PRM – 148 750 (1,44%), PS – 106 728 (1,03%), MER – 65 269 (0,63%), PNL (Câmpeanu) – 35 938 (0,35%), PUR – 29 506 (0,29%) etc. PDSR a obţinut, la nivel naţional, cu 243 de voturi mai mult decât CDR.

În urma voturilor dobândite, PDSR a câştigat 928 de mandate de primar, USD – 475, CDR – 355, candidaţii independenţi – 273, PDAR – 199, PUNR – 147, UDMR – 139, PSM  120, PL’93 – 61, PRM – 57, PAC – 44, PS, 43, MER – 37, PNL (Câmpeanu) – 15, PUR  7 etc.

În cursa pentru cele 1 718 de mandate de consilieri judeţeni, au fost valabil exprimate 8 538 624 de voturi, cele mai multe voturi fiind obţinute de CDR – 1 667 417 (19,53%), urmat, în ordine, de PDSR – 1 390 225 (16,28%), USD – 962 719 (11,27), UDMR – 602 561 (7,06%), PUNR – 461 447 (5,40%), PSM – 439 392 (5,15%), PRM – 344 056 (4,03%), candidaţii independenţi – 303 469 (3,55%), PDAR – 273 290 (3,20%), PAC – 270 209 (3,16%), PL’93 – 239 751 (2,81%), PS – 191 195 (2,24%), MER – 178 923 (2,10%), PNL (Câmpeanu) – 105 646 (1,24%), PNA – 103 997 (1,22%), Ecologişti (Ecologiştii + Agrarienii) – 99 495 (1,17%), Partidul Pensionarilor – 98 913 (1,16%), Partida Romilor – 85 705 (1%), PNŢ – 69 432 (0,81%), PUR – 60 629 (0,71%) etc. La nivelul întregii ţări, CDR a obţinut cu 277 192 de voturi mai mult decât PDSR.

Astfel, CDR a obţinut 307 mandate de posturi de consilieri judeţeni, PDSR – 290, USD – 200, UDMR – 133, PSM – 98, PUNR – 90, PRM – 71, PDAR – 63, candidaţii independenţi – 60, PAC – 56, PL’93 – 53, PS – 44, MER – 38, PNL (Câmpeanu) – 23, Partidul Pensionarilor şi Partida Romilor – câte 22, PNA – 19, Ecologişti (Ecologiştii + Agrarienii) – 18, PNŢ – 17, PUR – 13 etc.

În ceea ce priveşte voturile pentru alegerea consiliilor locale, CDR a înregistrat 1 786 077 (19,58%) de voturi valabile, PDSR – 1 716 899 (18,82%), iar USD – 1 120 235 (12,28%). Cele două formaţiuni au fost urmate de UDMR 588 848 (6,45%), de independenţi – 566 595 (6,21%), PSM – 543 852 (5,96%), PUNR – 470 387 (5,16%), PRM – 316 806 (3,47%), PS – 162 138 (1,78%), PNL (Câmpeanu) – 83 925 (0,92%), Partidul Pensionarilor – 65 255 (0,72%), PUR – 48 966 (0,54%) etc.

Pentru alegerea consiliilor locale, CDR a strâns în plus faţă de PDSR, 79 178 de voturi. PDSR a câştigat, astfel, 9 483 de mandate fotolii de consilieri locali, CDR – 6 525, USD – 5 957, PSM – 2 526, UDMR – 2 445, PUNR – 2 044, independenţi – 1 727, PRM – 1 246, PS – 830, PNL (Câmpeanu) – 353, PUR – 156, Partidul Pensionarilor – 137 etc.

Raportat la mandatele obţinute, s-a constatat că CDR a obţinut voturi în marile oraşe, în timp ce PDSR a strâns voturi în special în mediul rural.USD s-a situat pe locul trei, în toate cele trei tipuri de alegeri , la mare distanţă urmând celelalte formaţiuni politice şi candidaţii independenţi.

Alegerile locale din anul 1996 au constituit o nouă şi importantă dovadă că România şi-a reluat locul alături de popoarele libere ale Europei, conştientă de menirea ei istorică. Fără a minimaliza deficienţele şi disfuncţionalităţile care s-au înregistrat pe parcursul procesului electoral, alegerile au fost libere şi corecte, fapt confirmat şi de aprecierile reprezentanţilor partidelor politice, precum şi ale majorităţii observatorilor şi reprezentanţilor mass-media din ţară şi din străinătate.

loading...

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.