10 lucruri nespuse despre fluorizarea apei potabile

[block]0[/block]

1. 97% din Europa Occidentală a ales apa fără fluor

Printre aceste ţări se numără Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Irlanda de Nord, Norvegia, Scoţia, Suedia şi Elveţia. Aşadar, în loc să se impună obligativitatea unui tratament al fluroului pentru toată populaţia, Europa Occidentală oferă cetăţenilor săi dreptul de a alege sau de a refuza fluorul.

 

2. Fluorul este singura substanţă chimică care se adăugă la apa potabilă cu rol de “medicament”

Toate celelalte substanţe chimice sunt adăugate pentru a trata apa (ceea ce fluorul nu face). Acesta este unul din motivele pentru care cea mai mare parte a Europei a refuzat fluorul. De exemplu:

– În Germania: “argumentul Ministerului Federal al Sănătăţii împotriva unei permisiuni generale a fluorizării apei potabile este natura problematică a constrângerii la medicamente”.

– În Belgia: “poziţia fundamentală a sectorului de apă potabilă este aceea că nu este sarcina sa de a furniza tratament medical oamenilor”.

– În Luxemburg: “din punctul nostru de vedere, apa potabilă nu este modalitatea potrivită pentru tratament medical, iar oamenii care au nevoie de un supliment de fluor pot decide singuri să folosească tratamentul cel mai adecvat”.

Deşi unii adepţi susţin că fluorul nu poate fi considerat “medicament” deoarece se produce “în mod natural” (la niveluri foarte mici), Administraţia Americană a Alimentelor şi Medicamentelor (FDA) a confirmat că fluorul este un medicament atunci când este folosit pentru a preveni, trata sau atenua o boală.

 

3. Contrar concepţiilor anterioare, fluorul are beneficii minime atunci când este înghiţit

Când a început fluorizarea apei, în anii ’40 şi ’50, stomatologii credeau că fluorul este o “substanţă nutritivă” care trebuia înghiţită pentru a avea eficienţă. Totuşi, această convingere a fost discreditată de numeroase cercetări actuale.

Potrivit Academiei Naţionale de Ştiinţe, fluorul nu este o substanţă nutritivă, iar oamenii nu au nevoie de fluor pentru prevenirea vreunei boli, nici măcar în ceea ce priveşte cariile dentare.

Cu alte cuvinte, orice beneficiu care ar putea rezulta din utilizarea fluorului, provine dintr-o aplicare directă a fluorului pe exteriorul dinţilor şi nu prin ingerare. De aceea, nu este nevoie ca alte ţesuturi să fie expuse la fluor prin înghiţire (aşa cum se întâmplă, în mod inevitabil, atunci când fluorul este adăugat în apă).

 

4. Apa fluorizată nu mai este recomandată pentru bebeluşi

În noiembrie 2006, Asociaţia Americană a Stomatologilor (ADA) a sfătuit părinţii să evite să le dea bebeluşilor apă fluorizată. Deşi ADA a revenit asupra acestei recomandări, mulţi cercetători dentari au făcut recomandări asemănătoare de-a lungul ultimelor două decenii.

Bebeluşii expuşi la fluor se află în faţa unui risc mare de dezvoltare a fluorozei dentare, un defect permanent al dinţilor provocat de fluor prin deteriorarea celulelor care formează dinţii. Fluoroza dezvoltată la sugari va apărea în principal pe cei mai importanţi dinţi ai copilului din punct de vedere cosmetic, dinţii din faţă.

Alte ţesuturi din organism pot fi de asemenea afectate de expunerea timpurie la fluor. Potrivit unei analize publicate într-o revistă medicală, fluorul poate afecta creierul în curs de dezvoltare şi poate provoca deficite de învăţare. O analiză mai recentă, realizată de o echipă cercetători de la Harvard, a descoperit că majoritatea studiilor care au investigat efectul fluorului asupra coeficientului de inteligenţă au arătat reduceri ale acestui coeficient.

 

5. Există modalităţi mult mai puţin invazive de a furniza fluor, decât adăugarea sa în apă

Prin adăugarea fluorului în apa de la robinet, mulţi bebeluşi şi alte segmente de populaţie cu risc sunt puse în faţa pericolului. Acest aspect nu este numai greşit, dar şi complet inutil. Aşa cum a demonstrat Europa occidentală, există multe modalităţi eficiente şi mai puţin invazive de a furniza fluor oamenilor, însă numai celor care au nevoie de el. De exemplu:

– Produsele cu fluor, cum ar fi pasta de dinţi şi apă de gură (care vin cu instrucţiuni explicite să nu fie înghiţite) sunt disponibile la toate magazinele alimentare şi în farmacii. Astfel că, pentru acele persoane care îşi doresc să folosească fluor, substanţa este foarte uşor de găsit şi la un preţ redus.

– Dacă există temeri că unele persoane din comunitate nu îşi permit să cumpere pastă de dinţi cu fluor, banii economisiţi prin nefluorizarea apei pot fi cheltuiţi subvenţionând produsele cu fluor (sau alternative non-fluorizate) pentru familiile care au nevoie.

 

Citește și
2 Comentarii
  1. Sorin Rotaru spune

    S-a demonstrat de catre cercetatori ca florul nu are nici un efect benefic, dimpotriva este un element de control al populatiei. In lagarele naziste se folosea pt. mentinerea oamenilor intr-o stare usor controlabile. Se stie ca cea mai afectata este glanda pineala si cei mai afectati sunt copiii.
    Este un atac la adresa populatiei si ar trebui interzis, iar cei responsabili trasi la raspundere.
    Chiar daca ar fii benefic, de ce nu mi s-ar lasa posibilitatea de alegere?! Dar asta nu se intampla pt. ca noi nu suntem stapani pe propriile vieti. Ni se lasa impresia ca am fii. Tare as vrea ca lumea sa se trezeasca odata!

  2. Roman spune

    In Romania se fluorizeaza apa?
    Care este legislatia care reglementeaza acest lucru?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.