Cea mai veche publicaţie în limba română a apărut în Belgia acum 160 de ani

Numărul 2 al revistei ‘Republica Română’, editată de C.A. Rosetti şi Ion Brătianu la Bruxelles în anul 1853, este prima publicaţie în limba română apărută în Belgia, însă românii au publicat în mod regulat o revistă religioasă în propria limbă şi înainte de Revoluţie. În prezent, cea mai longevivă publicaţie tipărită de români este ‘Quoi de Neuf’, editată de Casa de cultură belgo-română Arthis, care a ajuns la numărul 100.

 Publicaţiile româneşti în Belgia s-au aflat în centrul unui eveniment organizat miercuri seară de Ambasada României în Belgia, la librăria românească Europa Nova din Bruxelles, în prezenţa câtorva zeci de invitaţi.

‘Am pus accentul pe cele trei etape mari ale prezenţei româneşti în Belgia. Am început cu secolul al XIX-lea şi prima parte a secolului al XX-lea, apoi perioada comunistă şi în final ceea ce urmat după Revoluţie. Simt nevoie de a organiza astfel de evenimente pentru că observ că pe măsură ce dimensiunea comunităţii româneşti se măreşte, şi practic ea s-a triplat în ultimii zece ani, contactul între generaţii începe să dispară’, a declarat ambasadorul României în Belgia, Ştefan Tinca.

El a povestit că ideea organizării unui astfel de eveniment a fost generată de descoperirea întâmplătoare unei referiri la o publicaţie tipărită în 1853, respectiv revista editată de C.A. Rosetti şi Ion Brătianu.

‘După câteva căutări am găsit şi adresa unde se afla tipografia, unde nu mai există clădirea, a fost demolată şi e ceva nou. Dar săpând puţin pe internet am descoperit o adevărată istorie şi ne-am gândit că ar fi bine să extindem puţin conceptul’, a adăugat Ştefan Tinca.

Alin Ciupală, conferenţiar la Facultatea de istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, le-a vorbit invitaţilor despre contextul în care ‘Republica Română’ a ajuns să fie editată la Bruxelles în 1853 de cei doi revoluţionari paşoptişti. ‘În 1851-1852 Bruxelles-ul devine pentru Europa principalul refugiu, este o oază de libertate dacă vreţi, care adună energiile acestea care veniseră de peste tot din Europa la 1848 să construiască un nou sistem politic’, a spus Alin Ciupală.

El a precizat că numărul editat în Belgia este de fapt al doilea, pentru că primul a fost tipărit la Paris, înaintea loviturii de stat a lui Napoleon al III-lea. ‘Ea nu este propriu-zis o revistă, aşa cum ar putea să pară astăzi. Este de fapt un material de propagandă. Dacă vom citi conţinutul vom observa că este o diatribă la adresa Rusiei’, a adăugat el.

‘Cei doi nu vor reuşi să introducă în principate revista, va fi confiscată, distrusă la graniţă. De aceea, puţinele exemplare care există astăzi sunt adevărate rarităţi, atât pentru istorici, ca document, dar şi pentru colecţionari’, a mai spus profesorul Ciupală.

George Palade, preotul paroh al Bisericii Bunavestire din Bruxelles, fiul fondatorului comunităţii ortodoxe din Belgia, Vasile Palade, a vorbit despre publicaţia religioasă ‘Strana Românească’, editată în Belgia înainte de Revoluţia din România.

‘Buletinul Strana Românească a cuprins 36 de numere, primul număr fiind editat 1978 şi ultimul în luna iunie 1990. Buletinul acesta a dorit să prelungească activitatea pastorală din comunitate şi a dus informaţii nu numai religioase, ci şi culturale. S-a pus accent nu numai pe învăţătura de credinţă, ci şi pe articole privind evenimente din istoria României sau poezii cu tentă religioasă ale marilor poeţi români. Am avut bucuria să descopăr poeţii români în această revistă, pentru că românii nu aveau atunci contact cu cartea românească’, a declarat preotul George Palade.

Singura publicaţie tipărită în prezent de români în Belgia este ‘Quoi de Neuf?’, care a ajuns la numărul 100, motiv pentru care coordonatoarea casei de cultură belgo-română Arthis, care o editează, a fost felicitată chiar de primarul Bruxellesului. Într-o scrisoare adresată lui Carmen Hopârtean de Freddy Thielemans în mai 2013, acesta scrie că a remarcat revista şi o felicită pe cea care o editează pentru ‘amploarea şi diverstitatea activităţii’.

‘Quoi de Neuf a apărut în septembrie 1997, ca o legătură firească între membrii comunităţii române de atunci din Belgia, pentru că trebuia să avem o legătură de suflet, pe care am concretizat-o în această revistă’, a povestit Carmen Hopârtean. Revista a fost într-o primă etapă una literară, de 10-12 pagini, lucrată aproape manual, cu ajutorul unui fotocopiator color al primăriei din Lessines, locul în care s-a înfiinţat casa de cultură belgo-română Arthis în 1994.

Revista a luat din 2001-2002 o turnură socială, adresându-se şi nevoilor practice ale comunităţii româneşti din Belgia, care a crescut în permanenţă în ultimii zece ani. ‘Acum Quoi de Neuf are 67 de pagini, este trilingvă şi aproape jumătate din revistă are informaţii legate de chestiuni cum ar fi statutul de independent sau de asociat. Revista este un mijloc de informare pentru persoanele care sunt în Belgia din toate punctele de vedere’, a spus Carmen Hopârtean.

Dan Luca, director în cadrul reţelei EurActiv, a vorbit în cadrul dezbaterii despre modul în care s-a coagulat activitatea românilor din Belgia înainte de aderarea la Uniunea Europeană şi despre ceea ce a urmat după acest moment. ‘Prin aprilie 2002, încurajat de Vasile Puşcaş, în acea perioadă negociatorul-şef al României la UE, am început să organizez trimestrial întâlniri ale românilor. Cheia era să avem de fiecare dată un reprezentant al guvernului român şi să discutăm un subiect clar. Cred că erau atunci cam 500 de români în Bruxellesul european. Încurajaţi de calitatea întâlnirilor noastre, în primăvara lui 2003 am luat iniţiativa să ne organizăm într-o structură asociativă, pe care am numit-o Clubul UE-România. Ne întâlneam cel puţin lunar, organizam evenimente în Parlamentul European, comunicam mult pe tema aderării la UE’, a relatat Dan Luca.

El susţine că punctul culminant al activităţii clubului a fost editarea studiului ‘Footprint Romania’, o analiză a modului în care era percepută România la Bruxelles în 2006, în pragul aderării ţării noastre la UE.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.