Poluarea din Marea Neagră: cum am putea avea o mare de smarald?

Recifele artificiale pot fi una din soluţiile cele mai ecologice şi eficiente pentru combaterea poluării în Marea Neagră, dacă proiectul „Research and Restoration of the Essential Filter of the Sea – REEFS”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013, va fi dus la bun sfârşit.

Dan Bărboi

La proiect colaborează reprezentanţi din toate statele riverane mării negre – Bulgaria, România, Georgia, Turcia şi Ucraina – sub coordonarea Bulgariei, care a obţinut fondurile europene în valoare de 300.000 euro. Specialiştii din toate statele implicate au avut deja două întâlniri de lucru – în noiembrie 2012 la Odessa, Ucraina, şi în mai anul curent, la Neptun, pe litoralul românesc.

Potrivit proiectului, în fiecare din ţările riverane vor fi amplasate recife artificiale, construite în Bulgaria, care vor contribui la salvarea mediului acvatic. Fiecare astfel de recif va avea înălţimea de 1,5-3 metri şi lăţimea de 7 metri.

La noi, opt recife vor fi scufundate la 15-20 metri în zona portului turistic Tomis din Constanţa. Pe aceste recife, asemănătoare cu cele de corali, se vor fixa scoici – mai ales midii – care filtrează apa şi reţin bacterii, precum şi alge care vor acţiona ca adăpost pentru peşti şi alte vietăţi marine.

Citeste si:  Zeci de delfini morţi, pe coasta rusă a Mării Negre

Astfel se creează oaze de viaţă într-o zonă a mării care de obicei este moartă. În Marea Neagră, din cauza hidrogenului sulfurat de pe fund şi a faptului că apa se răceşte puternic în timpul iernii, nu se pot forma recife de corali ca în zonele calde.

„Gândiţi-vă că la noi, la Mamaia, fundul este nisip, midiile nu se pot fixa, algele nu se pot fixa. În Marea Neagră este un surplus de nutrienţi care trebuie consumaţi de cineva. Ţineţi minte că vara la mal apa devenea roşie, arunca pe mal peşti morţi şi scoici moarte,” a explicat biologul Radu Mihnea, citat de Pro TV. „Recifele vor fi făcute de partenerii noştri din Bulgaria, ei sunt cei care le vor construi, le vor aduce şi le vor amplasa la noi în ţară,” afirmă Angelica Iosif, coordonator proiect România.

La rândul său, Petko Tvetkov, reprezentantul proiectului în Bulgaria, afirmă, citat de aceeaşi sursă: „Credem că un complex de astfel de structuri poate forma un sistem artificial care are o mare capacitate de filtrare a apei şi va ajuta la regenerarea populaţiei de scoici negre şi a altor organisme. Vor ajuta, pe de o parte, la conservarea biodiversităţii, iar pe de altă parte la purificarea apei.”

Instituţiile care iau parte la implementarea acestui proiect sunt: Bulgarian Biodiversity Foundation, Georgian ILIA State University din Tbilisi, ONG Mare Nostrum din Constanţa, Turskish Black Sea Technical University din Trabzon şi Odessa Branch of the Institute for Biology of Southern Seas (OBIBSS). Pe moment, ultima chestiune care mai rămâne de stabilit este materialul din care vor fi construite structurile subacvatice artificiale; Bulgaria doreşte să utilizeze polipropilena, dar legislaţia din ţara România impune structuri din beton sau fier, materialele din care sunt construiţi binecunoscuţii stabilopozi.

Citeste si:  Cofinanţarea pentru staţii de epurare şi canalizare, redusă la 5%

 

  • Marea Neagră – o mare în suferinţă

Potrivit site-ului acestui proiect (reefsproject.net), Marea Neagră – o mare închisă, comunicând cu Oceanul Planetar doar prin două strâmtori înguste (Bosfor şi Dardanele) – suferă de probleme ecologice serioase, provocate de activităţile umane care sunt şi mai acute în zonele de coastă cu ape puţin adânci:

– concentraţii mari de îngrăşăminte chimice, aduse de râurile ce se varsă în mare, dar mai ales de Dunăre, ceea ce duce la proliferarea unor specii de alge; acestea consumă oxigenul dizolvat în apă – un fenomen care afectează grav populaţiile de peşti şi alte creaturi marine;

– numeroase comunităţi umane îşi deversează apele reziduale în mare; aici putem încadra localităţile riverane, dar nu numai. De exemplu, chiar şi capitala României contribuie la poluarea Mării Negre, deoarece apele sale menajere sunt filtrate, în prezent, numai în proporţie de 50% de staţia deschisă recent la Glina, cealaltă jumătate luând drumul Dunării şi, apoi al mării;

Citeste si:  Materialele din plastic ne otrăvesc

– pescuitul intensiv, chiar braconajul despre care auzim de noi incidente aproape în fiecare săptămână, a dus la depopularea straturilor superficiale de apă şi a zonelor costiere, în timp ce apele de adâncime sunt moarte din cauza concentraţiilor ridicate de hidrogen sulfurat specifice acestei mări interioare.

Dintre toate aceste cauze – care nu sunt singurele ce duc la poluarea apei marine – oamenii de ştiinţă citaţi de site-ul respectiv afirmă că în ultimii 35 de ani poluarea din Marea Neagră a crescut mai ales din cauza reziduurilor transportate de Dunăre şi a deversărilor de produse petroliere. Din cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială care traiau aici la jumătatea secolului trecut, au mai ramas doar cinci.

În faţa acestor provocări majore, proiectul REEFS îşi propune pe de o parte să scadă poluarea în zonele costiere, mai ales apropiate aglomerărilor urbane, iar pe de alta să stabilească o platformă de parteneriat ştiinţific, tehnic, administrativ pe termen lung şi să ridice nivelul de conştientizare a populaţiei privind nevoia de a reface ecosistemul Mării Negre.

1,233 Cititori

loading...
  • Share on Tumblr

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *