PDG al SIF Moldova, Costel Ceocea: Nu înţeleg sintagma „alianţa SIF-urilor”

Apropierea datei de desfăşurare a Adunării Generale a Acţionarilor de la SIF-uri a făcut ca media să se ocupe intens de evoluţia acestora din perioada scursă de la precedentele AGA. O campanie media care a adus în atenţia opiniei publice atât speculaţiile legate de o posibilă comasare a acestora, dar şi strategiile investiţionale aplicate de Consiliile de Administraţie alese anul trecut. Pentru devoalarea adevărului am apelat la preşedintele director general al SIF Moldova, dr.inc.ec. Costel Ceocea.

Dănuţ Dudu

 

  • “Prima regulă pe care ne-am dorit-o a fost cea a unui tratament egal”

– S-a speculat, în ultima vreme, pe marginea unei alianţe între SIF-uri pe fondul potenţialei colaborări dintre SIF1 şi SIF 2 în managementul SAI Muntenia. Se confirmă, într-o astfel de eventualitate, teza unei alianţe între SIF-uri care poate anunţa comasarea acestora într-o singură entitate?

– Nu înţeleg sintagma “alianţa SIF-urilor”. Despre aşa ceva nu se poate vorbi decât sub aspectul genezei şi naturii lor. Ar fi trebuit, atunci când au fost formate ca FPP şi când au preluat, în mod gratuit, în administrare prin subscrierea cetăţenilor a acţiunilor la FPP, să se precizică un termen în care ele să-şi desfăşoare activitatea, cum s-a întâmplat în alte ţări unde s-a declarat de la început că acestea vor funcţiona doar pentru zece ani. În acest context, trebuie subliniat că prin crearea lor (FPP-urile, n.n.) s-a creat si premiza ca acestea să devină o pârghie de educaţie investiţională a populaţiei, deoarece adresabilitatea privatizării a fost atunci către întreaga populaţie.

Ulterior, datorită evoluţiei contextului financiar şi a transformărilor care au fost în economie şi a legislaţiei specifice pentru piaţa de capital, a comparabilităţii managementului, s-a dovedit că din patrimoniul societăţilor FPP-urile nu au preluat decât pachete de control de maximum 30%. Prin managementul activ şi performant al FPP-urilor (ulterior al SIF-urilor) profiturile acţionarilor care au subscris la SIF-uri au fost net superioare altor plasamente individuale pe care le-au făcut aceştia. Mai mult, FPP-urile s-au dovedit şi o adevărată şcoală pentru că, în prima perioadă de la transformare de la FPP la SIF, am fost asistaţi de consultanţi străini.

Pe de altă parte, prima regulă pe care ne-am dorit-o a fost cea a unui tratament egal deoarece legislaţia aplicabilă iniţial FPP-urilor şi ulterior SIF-urilor a fost dincolo de cea specifică şi normală pentru pieţele de capital, impunând şi respectarea legislaţiei referitoare la societăţile comerciale, respectiv Legea 31/90.

În acest context, încadrarea în mod artificial a SIF-urilor în categoria societăţilor care activează în piaţă – de genul AOPC-urilor – suprapusă şi pe restricţiile de cele mai multe ori rezultate din dispunerile de măsuri ale CNVM (actualul ASF) ne-a situat, nu de puţine ori, în situaţia în care, deşi acţionăm în aceeaşi piaţă, avem acelaşi obiect de activitate, ne fundamentăm performanţa efectiv pe aceleaşi titluri, într-un acelaşi context, avem obligaţii diferite. De exemplu, cele fiscale: noi plătim impozit pe profit, Fondul Proprietatea nu plăteşte, noi nu am putut beneficia mult timp de oportunitatea de a investiti în alte SIF-uri, pe când, un alt AOPC, respectiv FP, nu a avut nici o interdicţie …

 

– Totuşi, Fondul Proprietatea este o altă entitate…

– Chiar dacă este definită altfel, este sigur o entitate similară, dar cu o altă structură de acţionariat. Ei au preluat ceea ce li s-a oferit printr-o repartizare administrativă, noi nu. Actele noastre constitutive niciodată nu au fost rezultatul voinţei acţionarilor, ci au fost rezultatul unui act administrativ exclusiv al CNVM. Şi, iată că după 15 ani de activitate ne lovim şi de alte restricţii care provin din propriile noastre acte constitutive şi care sunt imperative, fiind derivate din statutul nostru care este rezultatul unui act administrativ al unei comisii naţionale numite politic.

Toate aceste restricţii ne-au adus în situaţia în care să sesizăm toate limitele rezultate din unele dispuneri cum a fost Dispunerea 11 (a CNVM, n.n.) – achiziţia între SIF-uri. Nu este vorba de dorinţa de a face coaliţii, alianţe între noi… Noi ne întâlnim în piaţă ca şi competitori. Pe noi nu ne separă numai performanţa, ci şi geneza noastră care, din start, ne-a diferenţiat ca şi potenţial de dezvoltare viitoare. Din start am fost într-o competiţie, pentru că nu am luat să administrăm ce am vrut noi, nu ne-am ales societăţile, ci ne-au fost date.

Unele s-au dovedit a fi mai mult sau mai bine administrate de către noi, altele au fost mai mult sau mai puţin afectate de evoluţia contextuală, de criza economico-financiară. Noi putem contracara aceşti factori prin performanţa managementului dar, pentru a avea performanţă trebuie să ai acelaşi statut, să ai acces la aceleaşi oportunităţi. Nu trebuie uitat că acoperirea riscurilor investiţionale s-a făcut şi se face pe suportul celor mai lichide acţiuni din piaţă care au fost SIF-urile.

Pe de altă parte, poziţia noastră consecventă s-a diferenţiat de a celorlalte SIF-uri prin modul în care ne-am implicat, am generat dezbateri şi ne-am consultat acţionari. A trebuit să formalizăm această poziţie pentru a nu fi suspectaţi de aşa zisele alianţe, astfel încât, din 2007, am promovat pentru prima oară în piaţă – cel puţin între SIF-uri – strategia multianuală. De asemenea, ne-am asumat de aproape doi ani codul de guvernanţă corporatistă, deşi acesta excede obligaţiile noastre de raportare.

106 Cititori

  • Share on Tumblr

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inline
Inline