Muzeul-satului-05-ww

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – 80 de ani de la înfiinţare

La 17 mai 2016 se împlinesc 80 de ani de la inaugurarea pentru public a Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, unul dintre cele mai vechi muzee etnografice în aer liber din România şi din lume.

În anii ’30, în Europa existau două astfel de muzee: muzeul Skansen, înfiinţat la Stockholm în 1891 şi muzeul Bigdo din Lillehamer, Norvegia. În România, profesorul Romulus Vuia înfiinţase la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei (1929).

Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări intense şi susţinute, teoretice şi de teren, al unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Școlii Sociologice din Bucureşti. Ca şef al catedrei de sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, Gusti a organizat, în perioada 1925-1935, cu specialişti din diverse domenii (sociologi, etnografi, folclorişti, geografi, statisticieni, medici) şi cu studenţii săi, campanii de cercetări monografice, cu caracter interdisciplinar, într-un număr relativ mare de sate (Fundu Moldovei — judeţul Suceava, Nereju — judeţul Vrancea, Drăguş — judeţul Braşov, Dragomireşti — judeţul Maramureş, Clopotiva — judeţul Hunedoara, Runcu — judeţul Gorj, Ruşeţu — judeţul Buzău etc.).

Muzeul-satului-01

Gusti şi colaboratorii săi, printre care se aflau Mircea Vulcănescu, Traian Herseni, Mihai Pop şi Anton Galopentia, au organizat două expoziţii mari cu obiecte ţărăneşti, la sediul fundaţiei ”Principele Carol” şi în cadrul Pavilionului Regal din parcul Carol. Pe baza acestor experienţe, a unei munci asidue de concepţie şi a sprijinului moral şi material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”, din martie 1936, în numai două luni, s-a putut clădi o operă muzeografică de excepţie.

În acest scurt interval, echipele de specialişti şi studenţi (aceiaşi care participaseră la campanile de teren), conduse de profesorii D. Gusti şi H. H. Stahl, au achiziţionat din satele cercetate construcţii ţărăneşti (case, anexe gospodăreşti, biserici, instalaţii tehnice) şi obiecte de interior (mobilier, ceramică, ţesături, unelte etc.), considerate reprezentative pentru locurile lor de origine. Pentru mai multă autenticitate, la montarea construcţiilor în muzeu au lucrat meşteri aduşi din satele de provenienţă.

Muzeul-satului-02

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar pentru public o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936. În discursul inaugural, profesorul Dimitrie Gusti sublinia că Muzeul Satului este un muzeu original, care nu a fost creat după modelul muzeelor în aer liber existente în acea vreme în Europa, acestea fiind, după opinia lui ”prea etnografice şi în mare măsură romantice”. El adăuga că muzeul trebuie să ”înfăţişeze lucruri adevărate”, fiind o sinteză a satelor din toată România. Conceput ca un muzeu sociologic, misiunea muzeului este de a înfăţişa vizitatorilor realitatea vieţii satului, aşa cum era sau este ea trăită de ţăranul român.

Muzeul-satului-03

La început, muzeul dispunea de 6,5 hectare de teren pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe, o biserică, troiţe, instalaţii tehnice, fântâni şi un scrânciob. La nici un an de la inaugurare, în februarie 1937, Dimitrie Gusti şi colaboratorii săi, care au contribuit la punerea bazelor muzeului, au primit invitaţia de a participa, cu o selecţie de obiecte reprezentative pentru cultura populară românească la expoziţia Internaţională de la Paris.

Elementul de noutate şi autenticitate pe care Muzeul Satului îl ilustra ca muzeu sociologic a fost unul dintre factorii care au contat în alegerea, în 1939, a României şi respectiv a Bucureştiului, ca loc de organizare a celui de-al XI-lea Congres Internaţional de Sociologie.

Muzeul-satului-06

Între 1940 şi 1948, muzeul a fost închis vizitatorilor deoarece în casele existente au fost găzduite familii de refugiaţi basarabeni şi bucovineni. După redeschiderea sa, spaţiul de expunere s-a mărit ajungând la 6,9 hectare iar numărul complexelor de arhitectură populară a ajuns la 62. În anul 1978, Muzeul Satului a fuzionat cu Muzeul de Artă Populară sub titulatura de Muzeul Satului şi de Artă Populară, funcţionând cu această denumire până în 1990, când şi-a recăpătat individualitatea.

Prin expoziţia sa de arhitectură şi tehnică populară, prin inventarul specific de obiecte etnografice, precum şi prin noua concepţie muzeografică de organizare, muzeul reuşeşte să prezinte publicului, într-un mod mai sistematic decât în trecut, imaginea unui sat — sinteză a României, în originalitatea, reprezentativitatea, unitatea şi diversitatea sa. Totodată, respectarea şi aplicarea cu consecvenţă a principiului unităţii în diversitate, a permis să fie surprinse şi diferenţierile de ordin etnic precum şi interferenţele dintre cultura populară românească şi a altor naţionalităţi din România, în muzeu fiind transferate o gospodărie de secui din Bancu, judeţul Harghita, şi o alta de ruşi-lipoveni din Jurilovca, judeţul Tulcea.

Muzeul-satului-04

Datorită campaniilor de cercetare şi achiziţii, patrimoniul muzeului a crescut, ajungând să cuprindă 123 de complexe distincte ce totalizează 363 de monumente. În toamna anului 2002, a fost pusă în funcţiune o clădire modernă, multifuncţională care adăposteşte colecţiile de patrimoniu mobil, biblioteca, fondurile documentare şi laboratoarele de conservare-restaurare.

Între monumentele recent transferate în muzeu, respectiv la începutul anului 2003, se afla biserica din Timişeni (judeţul Gorj), monument de o deosebită valoare pentru arhitectura rurală religioasă veche (1773) şi pentru arta execuţiei picturii. O altă achiziţie, ce merită menţionată, este din anul 2010, o gospodărie cu ocol întărit specifică huţulilor din Bucovina.

muzeul_satului_ww

Pe lângă patrimoniul din expoziţia în aer liber şi din colecţii muzeul deţine şi un bogat fond documentar alcătuit din colecţii de manuscrise, studii, schiţe, desene, planşe, filme alb-negru şi color, fotografii ce provin din cercetările pe teren ale echipelor de monografişti care au contribuit la fondarea muzeului cât şi din investigaţiile ulterioare.

Din păcate, istoria recentă a muzeului a înregistrat şi două evenimente dramatice: incendiile din septembrie 1997 (sectorul Transilvania) şi 20 februarie 2002 (sectorul Moldova şi Dobrogea) care au afectat o serie de monumente şi obiectele de inventar aferente.

Muzeul-satului-07

Din anul 2001, Muzeul Satului face parte din reţeaua muzeelor cuprinse în programul Primăvara muzeelor, iniţiat de Direcţia Muzeelor Franţei, ce încurajează contactele şi schimburile între muzeele europene afiliate reţelei ca şi realizare de acţiuni culturale (expoziţii, conferinţe, festivaluri etc) pe o temă comună.

Ca recunoaştere a prestigiului său, pe plan internaţional, Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti” este membru al unor organisme şi asociaţii internaţionale, între care Asociaţia Europeană a Muzeelor în Aer Liber. Prezenţa specialiştilor străini la colocviile cu caracter internaţional organizate de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, sub genericul „Satul european azi”, la sesiunile Asociaţiei Muzeelor în Aer Liber, cât şi participarea cercetătorilor şi muzeografilor instituţiei la manifestările ştiinţifice realizate de instituţiile de profil din alte ţări, sunt dovada acestor relaţii, atât de profitabile pentru toţi cei implicaţi. În acelaşi timp, specialiştii români colaborează cu partenerii europeni (Misiunea Patrimoniului Etnologic din Ministerul Culturii din Franţa, Muzeul Naţional de Arte şi Tradiţii Populare din Paris, Ecomuzeul Grandes Landes din Sabres — Franţa, Muzeul Szolnok din Ungaria etc.), inclusiv într-o serie de parteneriate promovate de Consiliul Europei, în diferite proiecte de cercetare şi de valorificare a patrimoniului material şi imaterial al culturii populare.

Muzeul-satului-08

În 2010, Muzeul Naţional al Satului l-a omagiat pe întemeietorul său, Dimitrie Gusti (1880-1955), în perioada 17 — 23 mai, printr-o serie de evenimente culturale dedicate marelui om de cultură, comemorat la 130 de ani de la naştere şi 55 de ani de la dispariţia sa.

Programele de pedagogie muzeală şi toate activităţile cu publicul certifică împlinirea şi exercitarea vocaţiei Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti” de „museum vivum”, de muzeu ce valorifică într-o manieră dinamică tot ceea ce este autentic şi reprezentativ în cultura noastră populară. Intrate în tradiţia muzeului, Târgul meşterilor populari, Tabăra de creaţie „Vara pe uliţă”, Festivalul obiceiurilor de iarnă „Florile dalbe”, Zilele zonelor etnografice, Zilele Culturii diferitelor popoare, susţinute de Ambasadele ţărilor respective atrag un număr mare de vizitatori şi contribuie, cu fiecare an, la creşterea publicului Muzeului Naţional al Satului.

Muzeul-satului-09

Printr-o diversitate de publicaţii, difuzate prin librăria muzeului: ghiduri, pliante, albume, cărţi poştale, diapozitive, CD-uri, casete video şi audio etc., publicul este invitat să descopere muzeul şi valorile sale şi, implicit, pe cele ale creaţiei populare, să le cunoască şi să le preţuiască. Obiectele de artă populară, creaţii ale meşterilor contemporani, puse la dispoziţia vizitatorilor prin magazinul muzeului, au nu numai semnificaţia de obiecte-amintiri, ci şi rolul de a contribui la educarea publicului pe linia bunului gust.

Muzeul-satului-10

La împlinirea a 80 de ani de la inaugurare, în săptămâna 16-22 mai 2016, au loc mai multe manifestări dedicate acestei aniversări, la sediul Muzeului Satului. De asemenea, instituţiei i se conferă medalia Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, categoria F „Promovarea culturii”, din partea Preşedinţiei României. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: Agerpres, facebook.com/Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”

29 Cititori

  • Share on Tumblr

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inline
Inline