La 22 mai, Republica Yemen sărbătoreşte Ziua naţională – Ziua Unificării (1990). Denumirea locală a statului este Al Jumhuriyah al Yamaniyah. Cu o suprafaţă de 528.000 kmp şi o populaţie de 24 milioane locuitori (2014), Yemen are capitala la Sana’a, limba oficială este araba, iar religia este musulmană.
Relief şi istorie
Yemen se află în sudul Peninsulei Arabe. Se învecinează cu Regatul Arabiei Saudite la nord şi Sultanatul Omanului la est, astfel încât controlează strâmtoarea strategică aflată la intrarea sudică a Mării Roşii (Bab el Mandeb). Potrivit mae.ro, clima este umedă de-a lungul coastei Mării Roşii, temperată în munţii din partea vestică, iar în rest foarte caldă şi uscată.
Climatul este în mare parte deşertic. Yemenul se întinde pe o câmpie îngustă de coastă, continuată de dealuri cu vârfuri plate şi munţi accidentaţi. Are, totodată, câmpii montane de disecare în centrul versantului, în interiorul deşertului din Peninsula Arabică.
Resursele naturale sunt: petrol, peşte, sare, marmură, depozite mici de cărbune, aur, plumb, nichel, cupru; sol fertil în vest.
Yemen are o serie de probleme curente legate de resursele limitate de apă, alimentarea insuficientă cu apă potabilă, supra-păşunatul, erodarea solului, deşertificarea.
Teritoriul Yemenului a fost locuit în antichitate de triburi arabe, fiind considerat placa turnantă a comerţului ţărilor din bazinul Mediteranei cu India şi China. În secolul VI, a fost ocupat, pe rând, de Abisinia şi Persia, iar în anul 631, a fost încorporat în Califatul arab. Din secolul al XVI-lea, cu intermitenţe, Yemenul s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman. În anul 1839, oraşul Aden din sudul ţării a fost ocupat de britanici, Marea Britanie impunându-şi protectoratul în 1882, influenţa sa devenind astfel preponderentă în această zonă.
După prăbuşirea Imperiului Otoman, partea de nord s-a proclamat, la 30 octombrie 1918, stat independent, condus de o monarhie teocratică, cu structuri feudale. În septembrie 1962, printr-o lovitură militară, monarhia a fost răsturnată şi a fost proclamată Republica Arabă Yemen. În august 1967, Marea Britanie a început retragerea trupelor sale din Yemenul de Sud, la 30 noiembrie 1967, fiind proclamată Republica Democrată Populară Yemen.
În perioada scurtă a existenţei celor două state yemenite independente, între acestea au izbucnit dese conflicte militare, la frontierele comune, care au fost aplanate de Liga Statelor Arabe. La 22 mai 1990, s-a decis unificarea celor două state, sub denumirea de Republica Yemen, cu capitala la Sana’a. Dar situaţia internă a rămas fragilă, agravată fiind de starea economică dificilă, iar noul stat unificat s-a caracterizat printr-o continuă instabilitate politică şi economică, notează site-ul mae.ro.
În februarie 2011, a început o revoluţie împotriva regimului preşedintelui Saleh, care a încetat în noiembrie acelaşi an, cu încheierea unui acord între principalele forţe politice ale ţării, cu privire la procesul de tranziţie politică, acord mediat de Consiliul de Cooperare al Golfului şi sprijinit de Consiliul de Securitate al ONU şi care prevede un proces de tranziţie în mai multe etape, o parte dintre acestea fiind încheiate cu succes, sub egida trimisului special pentru Yemen al ONU, Jamal Benomar.
Fragilitatea acestui proces de tranziţie politică a determinat, însă, o creştere a influenţei teritoriale a uniunii tribale al-Houthi, care a generat noi revolte şi acte de violenţă, culminând cu demisionarea, la 22 septembrie 2014, a prim-ministrului.
Escaladarea tensiunilor a condus la refugierea preşedintelui Abd Rabbuh Mansur Hadi în Arabia Saudită, în martie 2015. Ca urmare a solicitării preşedintelui Hadi, autorităţile de la Riad (alături de alte state din regiune), au lansat o ofensivă militară împotriva rebelilor, cu scopul de a recuceri teritoriile ocupate şi a stopa avansul acestora. Campania continuă şi în prezent.
Turism
Printre atracţiile turistice se numără capitala Sana’a, un oraş important de-a lungul rutei comerciale între Aden şi Mecca.
Citadela Qasr al-Silah a fost reconstruită după islamizarea din secolul al VII-lea şi este intactă şi în prezent. Alte atracţii în capitala Yemenului sunt Marea Moschee şi Muzeul Naţional din Piaţa Taheriri, adăpostit în Palatul Dar al-Shukr.
La opt kilometri nord de capitală se află Rawdha, un oraş cu grădini, faimos pentru strugurii dulci, moscheea construită de Ahmed ibn al-Qasim şi Palatul Rawdha, transformat în hotel.
De asemenea, aflat la marginea bazinului fertil al-Bawn, oraşul Amran este înconjurat de zidurile vechii lumi pre-islamice, de origine sabeană.
Oraşul Taizz, aflat în sud, la o altitudine de 1.400 de metri, deşi a fost „înghiţit” de oraşul modern, mai adăposteşte case vechi frumoase, moschee şi rămăşiţele zidului din secolul al XIII-lea.
Turiştii pot vizita, totodată, portul modern de la Marea Roşie, Hodeida, pentru a vedea piaţa de peşte şi bărcile din lemn construite după aceleaşi metode de sute de ani. În plus, în oraşul cu ziduri, Sadah, Moscheea al-Hadi reprezintă o importantă instituţie de educaţie în zaidism.
Portul Aden oferă turiştilor o istorie biblică şi muzee frumoase, iar partea cea mai veche a oraşului se află în craterul unui vulcan stins.
Patrimoniul universal UNESCO din Yemen este reprezentat de oraşul vechi din Shibam şi zidurile sale de apărare, oraşul vechi din Sana’a, Medina din Zabid şi arhipelagul Socotra.
Cea mai frumoasă atracţie a Yemenului este, totuşi, arhipelagul Socotra, cu peste 700 de specii de animale şi plante unice. Cunoscut precum „celălalt Galapagos” şi adesea comparat cu mai celebrul arhipelag ecuadorian, Socotra este un loc de o fascinantă frumuseţe, cu o cultură tribală distinctă, ce înfloreşte şi se păstrează aproape intactă de mii de ani.
Câteva dintre particularităţile Yemenului, indiferent de perioada în care este vizitat, pot părea bizare pentru unii, conform site-ului www.globi.ro. Majoritatea bărbaţilor poartă puşti şi toţi au la brâu pumnale încovoiate. Acestea din urmă sunt preferate de mulţi dintre turişti ca suveniruri.
Gastronomie
Bucătăria din Yemen este simplă. Mâncărurile de bază sunt orezul, pâinea, legumele, carnea de miel şi peştele, în regiunile de pe coastă. Micul dejun este uşor şi constă, de obicei, din omletă cu roşii sau un fel din fasole, numit „ful”. Cina este similară, potrivit site-ului www.turistik.ro.
La prânz, se serveşte cea mai consistentă masă a zilei. De obicei, se consumă carne de pui, miel sau vită, cu legume gătite şi orez amestecat cu stafide şi alune. Pâinea înmuiată în lapte bătut şi acoperită cu roşii, ceapă şi condimente, este servită la aproape fiecare masă. „Salta”, o tocană picantă de verdeţuri, poate fi numit felul naţional al Yemenului. Este făcută din bulion cu ceapă, roşii, carne tocată, ouă şi hulba (un amestec de ierburi).
Ca desert, se serveşte, de regulă, un fel de cremă din lapte, ouă şi zahăr, cu ceai sau cafea. „Bint al-sahn” este un desert popular, alcătuit din pâine dulce, miere şi unt topit. Conform site-ului www.nutrichef.ro, mulţi yemeniţi beau un ceai foarte dulce, „shay”, care se serveşte în pahare mici, cu sau fără lapte şi care poate fi aromat cu mentă.
Cafeaua provine din portul Moka, la Marea Roşie. În Yemen, se folosesc atât coaja, cât şi boabele. „Qishr” este o băutura din coajă de cafea cu apă fierbinte, la care se adaugă ghimbir, scorţişoară şi cuişoare pentru aromă. „Qishr” este mai slabă decât cafeaua obişnuită din boabe şi este preferată în Yemen.
Valorile tradiţionale reprezintă încă o parte importantă în viaţa de zi cu zi a locuitorilor, iar vizitatorii sunt trataţi cu prietenie, notează www.turistik.ro.
Locuitorii au obiceiul de a mesteca „qat”, un arbust local cu boboci, ce are proprietăţi stimulante, asemănătoare cu cafeaua. „Qat” se mestecă şi în cafenele, stând relaxat pe perne, într-o cameră de oaspeţi.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: facebook.com/ Yemen Tourism, youtube.com