Cat ar trebui sa traiasca omul – Viata noastra e prea scurta

Cat ar trebui sa traiasca omul – Viata noastra e prea scurta

Toate mamiferele traiesc minimum cat de 5 ori varsta maturitatii si maximum cat de 8 ori. Intrucat omul devine matur biologic la 21 ani, ar trebui sa traiasca minimum 105 ani, maximum 168 ani.

Cu toate acestea, speranta noastra de viata se situeaza la jumatate fata de restul mamiferelor. Nu avem, deocamdata, o explicatie certa asupra cauzelor.

Stim, totusi, ca exista longevivi. Cea mai varstnica persoana inregistrata in registrele civile a fost frantuzoaica Jeanne Calment, decedata la 122 ani, in 1997. In Africa de Sud, Moloko Temmo a decedat la 134 ani, fara documente care sa fi inregistrat varsta, pe care insa o confirma (verbal) cei 29 nepoti si 59 stranepoti, aflati in viata.

Documentele biblice atesta varste matusalemice de 900 ani si chiar mai mult, atinse in vremuri memorabile. Asupra acestor date, cercetatorii sunt insa rezervati. Astazi, in tarile dezvoltate, recordul statistic il atinge Canada, cu o medie de varsta de 80,1 ani la barbati, iar la polul opus se gaseste statul Mozambic, cu o medie de 40,3 ani.

Citeste si:  Frederic Jaunault: Dependenţa de gusturile industriale e mai periculoasă decât cea de nicotină

Evidentele arata ca locuitorii tarilor dezvoltate traiesc incomparabil mai mult decat in urma cu un secol. Atunci, speranta de viata a francezilor atingea 49 de ani, iar acum atinge 84 de ani la femei si 77 de ani la barbati. Recordul mondial in ce priveste speranta de viata o detin femeile din Japonia, la 85,8 ani.

In Romania, este evidentiat cazul Aniticai Butariu care se pare ca a fost cea mai batrana romanca. Nascuta in 1882, ea a trait 115 ani si 157 de zile.

Este cert ca civilizatia, intervenind in mediul de viata cu conditiile ei de confort si de igiena, cu progresele medicinei, dar si cu masurile de protectie sociala, a contribuit hotarator asupra prelungirii sperantei de viata. Pe de alta parte, cercetand motivele care au deteminat modificarea acestui parametru la om, in raport cu alte mamifere, se presupune influenta urmatorilor factori:

• Prepararea termica a alimentelor (prajire, coacere, fierbere). Este cert ca atat calugarii consmatori de vegetale crude, cat si locuitorii din unele zone isolate (Nepal, India, America de Sud), predispusi sa nu utilizeze focul pentru gatit, inregistreza un mare numar de longevivi.

Citeste si:  Personalul şi salariile din structurile MADR vor fi reduse cu circa 20-25 %

• Viciile. Unii considera ca nu numai tutunul, cafeaua si alcoolul sunt vicii. Ei incadreaza in aceeasi categorie atat alimentele rafinate (zaharul, uleiul, faina alba, unele mirodenii, etc), cat si obiceiurile primitivilor – disparute astazi – de a mesteca frunze tranchilizante sau halucinogene, care au depreciat nu numai viata lor, ci si pe cea a generatiilor urmatoare.

• Stresul. Capabil sa gandeasca mai complex, omul este puternic afectat de iminenta unor pericole, pe care animalele nu le pot constientiza: evolutia bolilor, amenintarile naturii, razboaiele, conflictele sociale.

• Efortul continuu. Animalele nu cunosc munca, decat in masura in care alearga in cautarea de hrana. Ele nu-si construiesc case, nu-si confectioneaza haine, nu se indeletnicesc cu comertul si mestesugurile. Ca urmare, timpul rezervat odihnei organismului este incomparabil superior fata de cel al omului.

Niciuna din explicatiile aratate nu este, totusi, justificata indubitabil. Ca urmare, diferenta dintre durata de viata a omului (raportata la durata maturizarii) si cea a altor mamifere (raportata la acelasi parametru) ramane, deocamdata, neelucidata. Nici biologii, nici medicii nu au reusit sa dea explicatii pe deplin edificatoare asupra motivului care a determinat natura sa traga pe sfoara tocmai fiinta cea mai evoluata pe care a creat-o.

1,319 Cititori

loading...

Citeste si:

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *