10 milioane de euro „bat la poarta”staţiunii Borsec

  • La sfîrşitul acestei luni, va fi dată în folosinţă Vila Riki, singura unitate hotelieră construită în ultimii ani
 
Staţiunea balneoclimaterică Borsec este situată în depresiunea intracarpatică cu acelaşi nume, la o altitudine medie de 900 m şi o distanţă de 120 km de Piatra-Neamţ, 28 km de Topliţa, 130 km de Tîrgu-Mureş, 220 km de Braşov, 490 km de Bucureşti, 200 km de Iaşi. Lanţul muntos şi pădurile de conifere care înconjoară staţiunea atenuează viteza vîntului, purifică aerul şi reduc variaţiile bruşte de temperatură.
 
Borsecul, acest "colţ de rai din Carpaţii Orientali", îşi datorează faima în special izvoarelor minerale curative, adevărate bogăţii naturale care impresionează turiştii prin frumuseţea lor unică, dar şi prin calităţile lor terapeutice.
 
Factorii naturali de cură (microclimatul, cura de aer, cura de teren, cura balneară şi apele tămăduitoare), îmbinaţi cu procedurile fizioterapeutice, au puterea să vindece sau să amelioreaze bolile de nutriţie şi metabolism, bolile aparatului circulator şi ale sistemului nervos. După ultimele măsurători ale specialiştilor, s-a constatat că Borsecul are cel mai curat aer dintre toate localităţiile din România.
 
Printre punctele turistice locale, renumite în întreaga ţară prin farmecul lor specific, se numără:
Şapte Izvoare – aflat la 1.550 m de centrul staţiunii. Denumirea provine de la numărul izvoarelor care alimentează staţiunea cu apă potabilă. Distanţa pînă la acest obiectiv se parcurge în circa o jumătate de oră.
 
Drumul nu este marcat, fiind larg, clar orientat, înscriindu-se într-o poiana deschisă, mărginită în partea de vest de o pădure. Pe tot acest traseu, remarcabilă este ambianţa frumuseţiilor naturale montane care lasă impresia unei adevărate oaze de odihnă şi linişte;
 
Poiana Zînelor şi Cariera de travertin – formează un ansamblu peisagistic care impresionează prin măreţia şi unicitatea sa. Aceste obiective sînt situate la circa 400 m de centrul staţiunii. Drumul pînă aici este clar orientat, pe acest traseu fiind situate izvoarele 10 şi 11 pentru cura internă, precum şi stadionul.
 
Mergînd în continuare pe acest drum, se ajunge, după un parcurs de 1145 m de centrul staţiunii la Grota urşilor, un ansamblu de goluri adînci formate prin fenomenul de eroziune naturală a rocilor sub acţiunea apelor de infiltraţie (fenomen carstic). Întreaga zonă este străjuită de brazi imenşi.
 
Deviind de la drumul care ne conduce către "Grota urşilor" şi urmînd traseul marcat pe copaci cu o linie verticala albă, se ajunge în 30-35 minute la Peştera de Gheaţă – o adîncitură întunecoasă între două stînci separate tot prin eroziune (la fel ca şi "Grota urşilor") – care constituie un fenomen al naturii de o frumuseţe rar întîlnită.
 
În drumul spre "Peştera de Gheaţă" se află şi Izvorul Străvechi (Mofeta), unul dintre cele mai vechi izvoare de cură din staţiune.
 
Ocolind drumul dinspre "Peştera de Gheaţă" şi străbătînd o vale adîncă, se ajunge la Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanţă de circa 1.800 m de centrul staţiunii. Este izvorul cu cea mai radioactivă apă minerală din staţiune.
 
Pe versantul opus al văii în care se află izvorul menţionat, parcurgînd distanţa de 2.500 m de centrul staţiunii în condiţii mai grele de drumeţie, se ajunge la Cetatea Bufniţelor, aflată pe o pantă abruptă şi înaltă. Aici pot fi vizitate ruinele unor construcţii militare din primul război mondial.
 
Vila Riki – primul pas pentru renaşterea turismului local
 
Deşi cadrul natural întîlnit în zona Borsecului este unic, turismul a decăzut în ultimii ani, iar principala cauză este reprezentată de lipsa investiţiilor în acest sector şi de infrastructura precară ce caracterizează această regiune.
 
După cum a apreciat domnul Armand Schor, investitor israelian de origine română (absolvent al Institutului Politehnic Iaşi), "interpretarea şi aplicarea Legii Lupu i-a determinat pe localnici să neglijeze turismul, din teama ca nu cumva, în baza actului legislativ menţionat, terenurile din zonă să fie retrocedate vechilor proprietari, iar astfel investiţiile lor s-ar putea pierde".
 
Hoţiile tipice perioadei de tranziţie (au fost furate pînă şi şinele trenuleţului care circula cîndva pînă în staţiune) şi "devalizarea" unor unităţi de cazare "au pus la pămînt" turismul local. Abia acum, prin apariţia unor investitori străini, Borsecul încearcă se redevină un punct de atracţie pentru turişti.
 
Un prim demers în acest sens, ce se vrea a fi şi un exemlu demn de urmat, este cel al domnului Armand Schor, care a construit Vila Riki, unitate hotelieră ce va fi inaugurată la finele acestei luni şi care se poate încadra la categoria 3 stele. După cum ne-a declarat domnul Schor, Vila Riki va avea 23 de camere (din care două VIP), două restaurante – unul de zi şi unul vînătoresc,  saună şi camere pentru masaj. Unitatea hotelieră a fost construită din piatră şi lemn pentru a se păstra caracteristicile tradiţionale ale zonei şi nu s-a apelat la amenajări sofisticate tocmai din acest motiv.
 
Investiţia se ridică la aproximativ jumătate de milioan de euro, iar, după cum a precizat domnul Armand Schor, realizarea acesteia a întîmpinat destule obstacole, de la infrastructura precară a zonei şi pînă la presiunile exercitate de grupuri de interese din acea parte a ţării.
 
Proiect de 10 milioane euro
 
Vila Riki constiuie doar un preambul la ceea ce se doreşte a se realiza la Borsec de către un grup de investitori din Ţara Sfîntă. Impulsionaţi de iniţiativa domnului Schor, oamenii de afaceri israelieni şi-au propus să pună în operă un proiect în valoare de peste 10 milioane euro ce vizează construirea unui ansamblu arhitectural ce va include cazino, săli de conferinţe, pavilion pentru tratament, 180 de camere de cazare (400 de locuri), suprafaţa construită urmînd să fie de 17.000 mp.
 
Coordonatorul acestui proiect este cunoscutul om de afaceri israelian Itzac Levy, iar de partea de construcţii se va ocupa domnul Schor, care ne-a declarat că "în maxim două luni vor fi demarate formalităţile pentru derularea proiectului, urmînd ca în vara viitoare să înceapă lucrările de construcţii, finalizarea fiind programată peste alţi doi ani".
 
Grupul de investitori israelieni speră ca în acest interval de timp să se realizeze şi proiectul autorităţilor locale de amenajare a unei pîrtii de schi şi fac demersuri pentru ca cel mai apropiat aeroport, cel din Tîrgu Mureş, să poată primi curse charter din Israel.
Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.