Agenţii economici din zonele sărace pot primi credite nerambursabile

0
 
Întreprinzătorii din localităţile sărace vor avea ocazia să împrumute bani din fondul de şomaj, fără a-i mai returna. Potrivit modificărilor aduse Legii 76 din 2002, pe baza unor studii de fezabilitate, se pot acorda credite ca fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, asociaţii familiale sau unităţi cooperatiste.
 
De aceste facilităţi beneficiază însă numai agenţii economici din localităţile confruntate cu fenomene de sărăcie şi cu un grad ridicat al şomajului, localităţi care urmează să fie stabilite printr-o hotărâre a Guvernului. "Din datele pe care le deţinem, credem că oraşele Huşi şi Paşcani vor beneficia de aceste împrumuturi nerambursabile, dar nu vom şti cu precizie, pînă cînd nu va fi adoptată Hotărârea de Guvern", ne-a declarat doamna Maria Mihnea, director pe probleme de managementul pieţei muncii din cadrul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Iaşi (AJOFM).
 
Sumele stabilite de la nivel central vor intra în contul solicitanţilor care au răspuns criteriilor stabilite de către guvernanţi cu condiţia ca pe toate locurile de muncă nou create să fie încadraţi pe o perioadă nedeterminată şomeri, ce vor fi menţinuţi în activitate cel puţin patru ani, iar postul să fie menţinut timp de cinci ani.
 
Conform aceluiaşi proiect legislativ aflat pe masa Parlamentului încă de anul trecut şi adoptat abia luna trecută, angajatorii care primesc credite sau fonduri nerambursabile beneficiază de reducerea contribuţiei de 3% la fondul de şomaj doar pentru locurile de muncă nou create, dacă acestea reprezintă peste jumătate din total.
 
Membrii asociaţiilor familiale şi persoanele fizice independente pot împrumuta bani doar dacă dovedesc faptul că au cotizat la fondul asigurărilor de şomaj timp de cel puţin 12 luni în ultimele 24 luni premergătoare solicitării creditului.
 
Agenţii economici pot împrumuta bani pe o perioadă de trei ani, prelungită cu şase luni de graţie în cazul investiţiilor şi de un an pentru asigurare de materii, achitînd jumătate din dobînda de referinţă a Băncii Naţionale a României (BNR). Condiţia este însă ca solicitanţii să creeze noi locuri de muncă.
 
La judeţele în care rata şomajului este mai mare decît media anuală a persoanelor aflate în căutarea unei slujbe, creditul se acordă cu o dobândă de 25 la sută din dobînda de referinţă a BNR. De aceeaşi facilitate au parte şi studenţii care urmează pentru prima dată studiile la cursuri de zi la o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular şi au pînă în 30 de ani, dacă înfiinţează sau dezvoltă împreună cu alţi studenţi întreprinderi mici şi mijlocii, asociaţii familiale, unităţi cooperatiste sau desfăşoară o activitate în mod independent ca persoană fizică autorizată.
 
În anul precedent, au fost virate către solicitanţii de credite 25 miliarde de lei, din cele 31 miliarde planificate de către agenţie. "Au fost depuse cereri pentru 50-60 miliarde, iar noi am aprobat în limita stabilită în funcţie de bugetul nostru. Banca a aprobat însă doar 25 miliarde, restul neîndeplinind probabil criteriile stabilite de aceasta", precizează doamna Maria Mihnea. Anul acesta nu se ştie încă suma care va fi destinată creditelor, urmând ca acest lucru să fie cunoscut după 19 iunie, cînd intră în vigoare noua lege.
 
Prevăzută încă de anul trecut, alocarea diferenţiată a banilor către angajatorii care încadrează în muncă tineri absolvenţi a fost consfinţită în mod oficial. Cei care vor termina gimnaziul sau o şcoală de arte şi meserii, vor aduce prin angajarea lor firmelor o subvenţie de 1,2 salarii de bază minime brute pe ţară, în timp ce licenţiaţii sau cei care vor primi o diplomă de bacalaureat vor aduce unităţilor economice 1,5 salarii de bază minime brute pe ţară, timp de un an. În cazul în care raporturile de lucru încetează mai devreme de trei ani din vina angajatorului, acesta va trebui să restituie în totalitate sumele primite, plus dobînda de referinţă BNR.
 
Subvenţii lunare se acordă timp de un an şi societăţilor comerciale care îşi iau salariaţi din rîndul persoanelor de peste 45 ani, a întreţinătorilor unici de familie şi a persoanelor cu handicap, cu condiţia menţinerii în activitate timp de doi ani, prevedere existentă şi în vechiul act normativ, completat însă acum cu patru noi reglementări:
 
¤ angajatorii care încadrează şomeri care în termen de 3 ani de la data angajării îndeplinesc condiţii de pensionare anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limita de vârstă, beneficiază lunar, pînă la data pensionării, de o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară;
 
¤ subvenţionarea locurilor de muncă pentru încadrarea persoanelor cu handicap nu poate depăşi 60% din costurile salariale ale angajatorului, pe o perioadă de un an de la încadrarea în muncă;
 
¤ angajatorii care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile respective în ultimii doi ani nu pot beneficia de aceste facilităţi decît după expirarea acestei perioade de doi ani;
 
¤ dacă angajatorii au încetat raporturile de muncă sau de serviciu anterior perioadei de doi ani pentru care s-au obligat să-i menţină încadraţi, nu mai pot beneficia de aceste facilităţi pe o perioadă de doi ani de la data desfacerii contractelor de muncă.
 
Cheltuielile legate de formarea profesională a salariaţilor vor fi suportate în proporţie de 50% din bugetul asigurărilor de şomaj, numai pentru 20 % din personalul angajat, decontări acordate doar agenţilor economici selectaţi anual de AJOFM.
 
Aceste facilităţi sînt condiţionate de derularea unui singur program de formare profesională în decursul unui an, doar dacă salariatul care a participat la astfel de calificări este menţinut pe post timp de trei ani. În caz contrar, angajatorii vor fi nevoiţi să restituie în totalitate suma primită, plus dobînda de referinţă a BNR şi nu mai pot beneficia de această oportunitate pe o perioadă de doi ani de la data încetării raporturilor de muncă sau serviciu ale persoanelor respective.
 
O altă noutate adusă de adoptarea Legii 107 din 2004 (care modifică Legea 76 din 2002) este aceea potrivit căreia termenul de comunicare a intenţiei disponibilizărilor colective către Agenţiile de ocupare a forţei de muncă se prelungeşte de la 30 zile, cît era pînă acum, la 45 zile anterioare emiterii deciziilor de concediere.
 
Totodată, noul act normativ introduce o nouă categorie de beneficiari ai indemnizaţiilor de şomaj, respectiv cei cărora le-a încetat contractul de muncă temporară, din motive neimputabile lor.
 
Vîrsta de la care pot beneficia absolvenţii de învăţămînt de ajutor din banii publici este de 16 ani, şi nu de 18 ani, cum era stabilit pînă acum. În acelaşi timp, persoanele care erau depensionate sau erau în concediu plătit pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, pot primi indemnizaţie de şomaj dacă nu şi-au găsit de lucru după expirarea acestei perioade sau dacă în perioada de suspendare, conducerea firmei le-a încetat raporturile de muncă, fără a fi vinovaţi. Alături de aceste categorii, şi cei care nu-şi găsesc o slujbă după efectuarea stagiului militar au parte de ajutor din partea statului.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.