Cinematografele ieşene "trăiesc" de azi pe mîine

0
  • Înainte de 1989, au existat pînă la 10 cinematografe, acum mai funcţionează doar trei
  • "RADEF este o instituţie care moare din cauza incapacităţii de adaptare la realităţi"
  • Cinematograful "Copou" a ajuns obiect de dispută între RADEF  Iaşi şi o firmă privată
  • Filmul "Patimile lui Hristos" a adus încasări de 712 milioane lei şi a urcat cinematograful "Victoria" pe locul 4 în topul naţional
  • Repararea instalaţiei de sunet "Dolby" din cinematograful "Victoria" reprezintă singura investiţie din ultimii 5 ani
 
 
Existenţa sălilor de cinema din Moldova este pusă sub semnul incertitudinii. Finanţate doar din încasări, cinematografele abia reuşesc să acopere costurile de funcţionare, de închiriere a filmelor, costurile de personal şi cele legate de utilităţi.
 
Paşii trecătorilor se opresc prea rar în dreptul caselor de bilete, în raport cu necesităţile Regiei Autonome de  Distribuţie şi Exploatare a Filmului (RADEF). În aceste condiţii, de investiţii se vorbeşte prea puţin, sau chiar deloc, una dintre puţinele schimbări în ultimii cinci ani constituind-o repararea în 2001 a instalaţiei de sunet Dolby din cinematograful "Victoria".
 
Din cînd în cînd, cîte un film care aduce cu sine suficiente premii internaţionale pentru a stîrni interesul publicului reuşeşte să umple casieriile şi să creeze o premisă pentru a merge mai departe. Un exemplu în acest sens îl constituie filmul "Patimile lui Hristos", care a rulat în luna aprilie timp de 12 zile şi datorită căruia RADEF a înregistrat un plus de 200 milioane lei pentru primele cinci luni ale anului.
 
Pelicula cinematografică regizată de Mel Gibson a adunat în sala Victoria peste 15.000 de spectatori, ceea ce a însemnat pentru instituţie încasări de 712 milioane lei, din care 250 milioane au mers către distribuitor, iar încă 110 milioane au fost achitate în contul taxelor de timbru, a drepturilor de autor, a impozitelor de spectacol, precum şi a altor dări.
 
"Comparativ cu situaţia de anul trecut, acum pot spune că mergem mult mai bine şi, dacă o să continuăm aşa, vom obţine un profit de 300 milioane pentru primele şase luni ale anului. Din ianuarie şi pînă la sfîrşitul lui mai, la "Victoria" s-au vîndut aproximativ 50.000 de bilete, ceea ce s-ar putea traduce prin încasări de 2,5 miliarde lei, sumă echivalentă cu ceea ce s-a încasat pentru întreg anul 2001. Acest lucru a permis ca "Victoria" să se plaseze pe locul IV pe ţară la capitolul număr de spectatori şi încasări, după "Republica" din Cluj, "Patria" din Bucureşti şi "Capitol" din Timişoara", ne-a declarat domnul Constantin Hurjui, directorul RADEF Iaşi.
 
"Victoria",  lider în Moldova
 
Preferinţele ieşenilor se îndreaptă mai curînd spre cinematograful Victoria, în detrimentul celorlalte două săli de cinema funcţionale în acest moment în oraş. Cu o capacitate de 856 locuri şi cu un decor amintind de arhitectura sălilor de teatru vieneze, Republica este mai puţin căutată de spectatori, cu toate că preţul biletelor este mai mic decît în cazul cinematografului "Victoria".
 
O explicaţie, crede domnul Hurjui, constă în faptul că la "Victoria" rulează mai multe premiere cinematografice decît la "Republica" sau la cinematograful "Dacia". Comparativ cu ecranul vecin din Piaţa Unirii, "Republica" a avut, în primele cinci luni, 20.000 de spectatori, ceea ce a însemnat un plus de 2.000-3.000 de persoane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările reprezentantului RADEF sînt însă optimiste, preconizînd la nivelul acestei luni o creştere a numărului celor care calcă pragul sălilor de cinema, cu 5.000 pentru "Republica" şi cu 15.000 pentru "Victoria".  
 
Într-un top al rezultatelor funcţionării cinematografelor din Moldova, pe primul loc se situează cinematograful "Victoria", urmat de cinematograful "Central" Bacău, de "Republica" Iaşi, şi mai apoi de "Central" Galaţi, "Balada" Focşani, "Modern" Suceava, "Unirea" Botoşani şi "Dacia" Piatra Neamţ. "Iaşul este singura filială din Moldova care are rezultate pozitive la toate capitolele.
 
Media de spectatori a crescut cu 11 persoane pe spectacol faţă de perioada similară a anului trecut, iar productivitatea muncii a înregistrat un salt de 30 de procente, ceea ce demonstrează o eficientizare a activităţii.
 
Este greu însă să faci investiţii, în condiţiile în care costurile realizate cu materia primă  sînt de 50% din totalul încasărilor. Peste toate acestea, mai sînt şi datoriile pe care le avem către distribuitorii de filme, de energie electrică şi termică sau către Centrul Naţional al Cinematografiei. Avem şi noi, la rîndu-ne, datornici care, dacă şi-ar achita cele peste 900 milioane lei către noi, am acoperi sumele restante neplătite către distribuitori şi ne-ar mai rămîne pe deasupra bani pentru propriile cheltuieli", a precizat directorul RADEF Iaşi.
 
"RADEF moare din cauza incapacităţii de adaptare la realităţi"
 
Moldovenii, ca de altfel majoritatea românilor, mergeau mai des la film înainte de ’89, decît o fac acum. De altfel, cinematografele erau printre puţinele mijloace de petrecere a timpului liber, iar raportul dintre puterea de cumpărare şi preţul biletelor era mai bun decît în momentul actual, din perspectiva celui care plăteşte pentru a vedea un film în faţa marelui ecran.
 
Perioada premergătoare Revoluţiei din 1989 înregistra filme care rulau cu casa închisă, la care stocul de bilete era epuizat înainte de ziua în care urma să aibă loc derularea peliculei pe ecran. 
 
Cei care
umpleau sălile de cinema erau în marea lor majoritate tineri, dar nu lipseau nici cei a căror vîrstă era cuprinsă între 40 şi 60 ani. Dovadă că industria filmului era căutată stau şi numeroasele săli de cinema care funcţionau înainte de momentul ’89. "Victoria", "Republica", "Tineretului" (axat pe filme pentru copii), "Copou", "Dacia", "Ateneul" (a avut activitate în anii ‘70), Casa de Cultură a Sindicatelor, Grădina de Vară, Clubul Panificaţiei (pe bulevardul Socola) sau  Grădina de Vară de la Rîpa Galbenă (a funcţionat în perioada anilor ’60-‘70), atrăgeau poate şi ca alternativă la realităţile cotidiene, ca un răspuns la nevoia de escapism din perioadele respective.
 
Pentru a vedea un film atunci, cei doi-trei lei plătiţi în contul a două-trei ore petrecute în faţa marelui ecran puteau fi suportaţi cu uşurinţă de buzunarul spectatorului. Acum, după părerea domnului Hurjui, nu există o "foame" reală de film, pentru că telespectatorul ştie că îl poate găsi la orice oră din zi şi din noapte în faţa televizorului.
 
Concurenţa nu lipseşte nici ea, internetul devenind în scurt timp unul dintre adversarii care trebuie luaţi în calcul de către managerii din industria cinematografică. Adevăratul adversar însă îl constituie oferta de petrecere a timpului liber în afara casei, în baruri, discoteci sau cluburi, preferată de cei care altă dată ar fi populat pînă la refuz sălile de cinema.
 
Asocierea cu firme private nu a avut succes
 
Pentru a rezista pe piaţă, s-a încercat privatizarea cinematografelor, soldată însă cu eşecuri. "Sălile care au fost închiriate unor firme, au fost transformate în baruri sau discoteci, cum s-a întâmplat şi cu cinematograful «Copou», în care nici acum nu rulează nici un film, deşi i-am reziliat de două ori pînă acum contractul firmei care l-a închiriat. Din acest motiv, îi vom acţiona în justiţie pe reprezentanţii societăţii comerciale "BAX Serv" SRL, firmă care a încheiat cu noi două contracte până acum, unul în 2001 şi altul anul trecut.
 
O soluţie mai bună ar fi preluarea sub tutela Consiliilor Locale, care ar administra mai bine potenţialul sălilor de cinematograf, după părerea mea", spune directorul RADEF. Domnia sa mai crede că RADEF este o instituţie care moare din cauza incapacităţii de adaptare la realităţi, atît timp cît nu se iese în întîmpinarea spectatorilor, ci se aşteaptă ca aceştia să vină singuri în sălile de cinema, fără o promovare adecvată.
 
Planurile de viitor nu lipsesc însă, încercîndu-se o redresare a situaţiei existente în acest moment în cinematografie. Domnul Hurjui ne-a declarat că în viitorul apropiat se va deschide a doua sală de cinematecă, după cea din Bucureşti. Sediul acesteia va fi în Parcul Copou, în Casa de Cultură Municipală. Tot în perspectivă, la "Ateneul Tătăraşi" se vor proiecta filme, în special cele care vor promova şcolile de film europene, cum ar fi cea franceză, britanică, poloneză sau italiană.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.