Să plătiţi bine!

0
  • Taxe şi impozite mai mari în 2006
  • Guvernul vrea impozit pe imobilizările corporale
  • Impozitul pe dividende creşte cu 60%
  • "Neobrăzarea" de a avea o casă sau o maşină mai mare va fi impozitată suplimentar
  • Neplătitorii de TVA nu sînt agreaţi de UE
 
 
Guvernul instalat prin vot (drept de care beneficiază şi cei inteligenţi, şi cei mai puţin inteligenţi; şi înving… cei mai mulţi) la sfîrşitul anului 2004 a reuşit să elimine şi ultima speranţă de stabilitate fiscală în România. Pînă la preluarea Puterii, "portocaliii" acuzau foştii guvernaţi că modifică prea des taxele, impozitele şi alte dări. După ce au ajuns să controleze Palatul Victoria, au declanşat "babilonia fiscală". Nu trec cîteva luni şi iar apare o modificare.
O modificare a schimbării de luna trecută, care modifică o rectificare…
 
Un plan de afaceri a devenit un bilet la loto din moment ce orice taxă sau impozit se schimbă "peste noapte", iar modificarea nu este în favoarea agentului economic sau persoanei fizice care plăteşte birul.
 
Pentru că popularitatea unui ministru se măsoară în numărul de înjurături care îi sînt adresate zilnic, noul şef al Finanţelor s-a gîndit
că o nouă modificare a Codului Fiscal este exact ceea ce trebuie. Motiv pentru care, individul care răspunde la numele Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, în numele ministerului pe care l-a preluat de la fostul şi actualul jurnalist Ionuţ Popescu, a pus pe tapet o propunere de "Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind codul fiscal". (Are dreptate fostul elev mediocru Băsescu: la ce trebuie parlament bicameral dacă ţara este condusă prin ordonanţe de urgenţă?!). Această propunere, să-i spunem "Ordonanţa Vlădescu", va reprezenta pentru mulţi agenţi economici, dar şi pentru persoane fizice, bomboană de pe… colivă.
 
Impozitul pe dividende a crescut de peste 3 ori într-un an
 
După ce a fost majorat retroactiv de la 5% la 10%, impozitul pe dividende se bucură de o nouă atenţie din partea Finanţelor, care susţin o creştere la 16%. "Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este pînă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor pînă la sfîrşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este pînă la data de 31 decembrie a anului respectiv", se precizează în "Ordonanţa Vlădescu".
 
16% impozit şi pentru dobînzi
 
Tot cu 16% vor fi impozitate şi veniturile sub formă de dobînzi pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobîndite, contractele civile încheiate, depozite la vedere/conturi curente, care generează venituri din dobînzi impozabile. Această prevedere este valabilă pentru depozitele constituite după 1 ianuarie 2006. Impozit la stat, comision la bancă… Cu puţin "noroc", aduci şi bani de-acasă!
 
Impozit pe orice fel de venit
 
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din activităţi independente, salarii, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, pensii, activităţi agricole, premii, alte surse este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă. Fac excepţie de la aceste prevederi cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din jocuri de noroc şi din transferul proprietăţilor imobiliare.
 
În plus, cîştigul din operaţiuni de vînzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, se impune cu o cotă de 16%.
 
"Ordonanţa Vlădescu" mai precizează faptul că statul este "asociat" cu un contribuabil doar la cîştig: "pierderile rezultate din tranzacţiile cu titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii, părţile sociale, valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, nu sînt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se recuperează şi constituie pierderi definitive ale contribuabilului".
 
Ca o dovadă de generozitate, propunerea finanţiştilor precizează faptul că nu sînt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 6.000.000 lei vechi (600 RON) pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.
 
Accize pentru ţuica de la cazan
 
Cine are un cazan de ţuică în casă va trebui să îl ascundă mai ceva ca pe vremea lui Ceauşescu. "Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale sînt exceptate de la plata accizelor în limita unei cantităţi echivalente a 50 de litri cu concentraţia alcoolică de 40% în volum pentru fiecare gospodărie individuală/an, indiferent de locul în care este realizată această producţie", se menţionează în "capodopera" Vlădescu. În toate situaţiile, cantitatea de ţuică şi rachiuri de fructe care depăşeşte limita neaccizabilă este supusă accizelor legale în vigoare.
 
Impozite, cu lopata; sponsorizări, cu linguriţa
 
Unii dintre agenţii economici care încă mai reuşesc să aibă rezultate pozitive fac şi gesturi lăudabile de a acorda sponsorizări sau de a susţine anumite acţiuni sociale. Deşi necesitatea unor asemenea gesturi este evidentă şi este cauzată de incapacitatea Guvernului de a-şi onora obligaţiile (de multe ori prevăzute în lege) faţă de cetăţeni, Finanţele s-au gîndit să le limiteze cît mai mult.
 
Astfel, contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, precum şi cheltuieli privind bursele private acordate potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
1. sînt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
 
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, a dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale.
 
Guvernul ne vrea boschetari!
 
Cine are o casă trebuie să plătească pentru această "impertinenţă". Dacă guvernanţii consideră că este prea spaţioasă,  plăteşti impozit şi mai mare. În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii. În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii, se identifică în tabelul alăturat valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului clădirii respective.
 
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/mp.
 
Şi asta nu este tot. Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform regulilor menţionate cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:Generoşi cum îi ştim, finanţiştii acordă şi reduceri:
¤ 15 % pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
¤ cu 5 % pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani, inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
 
În cazul clădirii utilizate ca locuinţă a cărei suprafaţă construită desfăşurată depăşeşte 100 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia, determinată în urma aplicării prevederilor menţionate, se majorează cu cîte 10% pentru fiecare 100 de metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.
 
Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale (nu în patru ca pînă acum), pînă la 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.
 
UE nu vrea neplătitori de TVA
 
Persoanele impozabile care nu sînt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adaugată şi care obţin în anul precedent aderării României la Uniunea Europeană o cifră de afaceri care depăşeşte plafonul de 35.000 euro transformat în lei la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului 2005, rotunjit la următoarea mie, sînt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în termen de 30 de zile de la data aderării (definită ca fiind 01 ianuarie 2007). Din această formulare rezultă şi optimismul ministrului Vlădescu în ceea ce priveşte anul aderării. Altfel nu s-ar putea explica de ce cursul valutar luat în calcul este cel de la finele anului 2005.
 
Accize pentru luxul de a avea curent electric
 
Deşi accizele ar trebui să fie taxe (suplimentare) impuse în cazul produselor şi serviciilor de lux, de o bună bucată de vreme au fost impuse accize şi asupra bunurilor/serviciilor de strictă necesitate. Probabil că în opinia cabinetului Tăriceanu (şi a celor precedente) este un lux să ai curent acasă. Conform propunerii menţionate, "accizele armonizate sînt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import: bere; vinuri; băuturi fermentate, altele decît bere şi vinuri; produse intermediare; alcool etilic; produse din tutun; produse energetice; electricitate".
 
Guvernul "inventează" impozitul pe imobilizările corporale
 
Pentru a dovedi că este un membru de nădăjde al guvernului liberal, ministru Vlădescu  a mai inventat un bir: impozitul pe imobilizările corporale. Acesta este definit astfel: impozitul se determină prin aplicarea cotei de impozit asupra valorii rămase a imobilizărilor corporale, existente la data de 31 decembrie a anului precedent.
 
Prin valoare rămasă se înţelege valoarea de intrare diminuată cu amortizarea, pentru imobilizările corporale amortizabile, respectiv valoarea de intrare în patrimoniu, pentru imobilizările corporale neamortizabile. La stabilirea valorii rămase se iau în considerare şi reevaluarile contabile efectuate.
 
În categoria imobilizărilor corporale se includ:
a) terenuri şi amenajări de terenuri;
b) construcţii;
c) instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
d) mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.
Cota de impozit pe imobilizarile corporale este de 0,5%.
 
Impozitul pe imobilizările corporale se plăteşte anual, în patru rate trimestriale egale, pînă la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează impozitul.
 
Taxele locale, altă bucurie
 
Aşa zisa autonomie locală a dat posibilitatea unor indivizi ajunşi în administraţia locală să inventeze tot felul de taxe suplimentare, pentru iluminat, pentru drumuri, pentru apa de ploaie, pentru fotbal, chiar dacă în multe cazuri acestea reprezentau o dublă impozitare.
 
"Ordonanţa Vlădescu" face un pic de ordine la acest capitol, menţionînd următoarele:
"Condiţiile care trebuie avute în vedere la stabilirea taxelor speciale pentru funcţionarea unor instituţii/servicii publice de interes local sînt următoarele:
a) taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia/acestuia sau de la cele care sînt obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu;
b) nu se pot stabili taxe speciale pentru funcţionarea nici unei/unui instituţii/serviciu public de interes local avînd ca plătitori proprietarii ori utilizatorii autovehiculelor care circulă pe drumurile publice, indiferent de categoria sau denumirea, precum şi de titularul dreptului de proprietate asupra drumului public respectiv;
c) Nu se pot stabili taxe speciale în legătură cu exercitarea atribuţiilor ce revin primarului prin lege în unitatea administrativ-teritorială în care a fost ales.
 
În cazul oricărui impozit sau taxă locală care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează o dată la 3 ani, ţinînd cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare şi pînă în momentul împlinirii celor 3 ani, după caz, cînd rata inflaţiei depăşeşte cumulat 10%".
 
În contrapartidă, "capodopera Vlădescu" dă dreptul autorităţilor locale să majoreze unele taxe/impozite. Astfel, "pentru firme, autorităţile locale pot majora impozitul pe clădiri pînă la 4,5% din valoarea imobilului". În plus, autorităţile locale au dreptul de a majora şi alte taxe/impozite.
 
Desigur, lista cu birurile pe care vrea să le introducă sau să le majoreze Guvernul Tăriceanu este mult mai lungă. S-au risipit aburii campaniei electorale… "Să plătiţi bine!!!"
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.