Conferinţa SolePAD: „potop” de întrebări rămase fără răspunsuri

0
  • Prestaţia reprezentantei ANIMMC a fost lamentabilă
  • Cele mai acide polemici în rândul participanţilor au arătat că există o mare discordanţă între informaţiile căutate de IMM-uri şi cele oferite… gratuit

 
Aproximativ 200 de reprezentanţi ai mediului de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (RDNE) au participat săptămâna trecută la ediţia din acest an a conferinţei SolePAD (Soluţii Eficiente Pentru Afaceri Durabile).
 
Evenimentul organizat de "Agora Media", pentru a doua oară în Iaşi, a fost dedicat soluţiilor informatice de gestiune a întreprinderii pentru scăderea costurilor şi eficientizarea afacerilor, ofertelor în comunicaţii, precum şi prezentării de surse de finanţare rambursabilă şi nerambursabilă pentru mediul de afaceri.
 
"Participarea la un eveniment SolePAD este cel mai eficient mod de a fi la curent cu cele mai potrivite soluţii şi aplicaţii pentru afacerile din România şi cele mai avantajoase oferte de finanţare. În acelaşi timp, este cel mai eficient mijloc de a câştiga noi parteneri, de a lega noi afaceri. Din acest motiv avem drept public ţintă companiile cu cifră de afaceri de peste 250.000 de euro sau cele care au minim 20 de angajaţi", ne-a declarat domnul Marius Comărniceanu, director de dezvoltare în cadrul "Agora Media" şi managerul proiectului SolePAD.
 
Evenimentul de la Iaşi a debutat oarecum cu stângul întrucât nici unul dintre şefii instituţiilor din administraţia publică locală şi judeţeană, "invitaţi de seamă" ai conferinţei, nu i-au onorat cu prezenţa pe organizatori, ceea ce a lăsat mai mult timp pentru întrebările participanţilor din rândul auditoriului.

IMM-urile din Estul ţării, prea sărace pentru a se gândi la sisteme informatice

"Vinovaţi" de modul în care au fost transmise informaţiile şi noutăţile în domeniile menţionate au fost partenerii evenimentului: "Orange România", "Ness România", "Bit Software", "Atto Soft", "Microsoft Business Solutions", "Cross Euroconsult", precum şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI), Agenţia Naţională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei  (ANIMMC), precum şi Cabinetul Călin Tatomir, specializat în consultanţă în afaceri, IT, managementul proiectelor.

 
Sponsorii şi-au prezentat pachetele de produse IT, în special ERP-uri şi diferite programe informatice create pentru a aduce afacerile la zi, ce promit birouri fără hârtii şi fără timpi morţi. Una dintre companii a anunţat faptul că oferă descărcare gratuită de pe www.socrateopen.ro a sistemului cu acelaşi nume.
 
"Este un sistem open source cu licenţă gratuită. Dacă nu reuşiţi să-l implementaţi singuri, vă oferim noi consilierea necesară, contra cost, bine-înţeles", a rostit doamna Anca Cazacu, marketing manager "Bit Software", lăsând astfel să se înţeleagă motivul pentru care descărcarea este oferită gratuit.
 
O altă firmă şi-a prezentat capacitatea de a oferi programe informatice esenţiale pentru implementarea oricărui sistem de management al calităţii de tip ISO, indiferent de obiectul de activitate al IMM-urilor. Dar după ce li s-a explicat oamenilor de afaceri moldoveni cât de prosper şi minunat va deveni business-ul lor cu ajutorul unui astfel de sistem informatic, aceştia au cerut date concrete despre costurile implicate.
 
"Vrem să ştim concret şi foarte clar cât costă  fiecare sistem în parte, în cât timp se poate implementa, ce costuri de pregătire a personalului şi ce infrastructură informatică implică. Altfel, ne pierdem timpul degeaba aici cu poveşti frumoase", a rostit o voce din sală. Răspunsul a început cu bine-cunoscuta sintagmă "depinde" care mai tare adânceşte confuzia decât clarifică situaţia.
 
Cu toate acestea, ideea de bază este că un sistem informatic porneşte de la 10.000 de euro pentru un calculator, de regulă cel al managerului, şi poate ajuge la sute de mii de euro, în funcţie de cât de complexă este reţeaua şi câte funcţionalităţi are programul. Reprezentanţii firmelor de IT au ţinut să ofere şi un sfat întreprinzătorilor din RDNE: "De la anul vor începe controalele la drepturile de autor pentru programele de operare PC. Asiguraţi-vă că deţineţi licenţele necesare!".

UE cere lista cu idei de proiecte înaintea integrării

De cel mai mare interes, dar şi de cele mai acide polemici în rândul participanţilor, s-au bucurat prezentările surselor de finanţare nerambursabile de care pot beneficia IMM-urile şi a condiţiilor de obţinere. Domnul Andras Farcas, consilier în cadrul MCTI, a anunţat oamenii de afaceri că data pentru demararea concursului de dosare pentru fondurile structurale pe domeniul tehnologiei comunicaţiilor şi al informatizării nu va fi 1 ianuarie 2007, ci se va prelungi până în luna septembrie a anului viitor.

 
"Asta nu înseamnă că nu avem ce face întrucât, până atunci, trebuie identificate temele, întocmite proiectele de finanţare. Chiar săptămâna viitoare (n.r. săptămâna aceasta) vom lansa un formular tip ce va putea fi completat, de către cei interesaţi, cu idei de proiecte. Nu este vorba despre o cerere de finanţare, ci doar de câteva informaţii despre tema unui eventual proiect. Aceasta întrucât Uniunea Europeană cere de la noi să întocmim un portofoliu de proiecte pentru a se face o filtrare a lor şi a se putea vedea orientativ la cât se va situa cererea de finanţare", a menţionat domnul Andras Farcas, consilier în cadrul MCTI.

Ca de obicei, ANIMMC a avut cea mai slabă prezentare

Laura Craiciu, consultant în cadrul Oficiului Teritorial al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii Iaşi (OTIMMC, structura regională a ANIMMC), a făcut o prezentare seacă a tuturor programelor de finanţare, ceea ce s-a soldat cu un cor de nemulţumiri din pubic.

 
"Nu ne mai spuneţi ce s-a făcut în 2005 şi 2006. Spuneţi-ne ce programe vor fi în viitor, care sunt plafoanele de finanţare şi data de depunere a dosarelor", a cerut un participant din pubic. Reprezentanta OTIMMC a fost atât de lezată de nemulţumirile din sală încât a ameninţat cu părăsirea prezentării şi a conferinţei. După implicarea organizatorilor, aceasta a revenit la sentimente mai bune.
 
"În general, programele ANIMMC, după aderare, vor fi aceleaşi cu cele de până acum. Nu se ştie deocamdată nimic despre sume, date de demarare a depunerilor. În orice caz, politica noastră este primul venit-primul servit, astfel că trebuie să fiţi pregătiţi cu proiectele, mai ales că proporţia nerambursabilă depăşeşte 60% din valoarea investiţiei la unele dintre programe", a subliniat doamna Laura Craiciu.

Ghid al trucurilor şi cuvintelor-cheie obligatorii pentru un proiect eligibil

Pentru că proiectele eligibile nu sunt uşor de făcut, organizatorii s-au gândit să invite şi un patron de firmă de consultanţă, care nu a pierdut ocazia de a pune în evidenţă faptul că întreaga sa activitate prezintă o rată de acceptare a proiectelor în faza finală de 100%.

 
"Vrem să ridicăm gradul de cunoaştere a companiilor din Moldova cu privire la fondurile nerambursabile, atât cele interne, cât şi cele externe de care pot beneficia. Noi nu am reuşit să cheltuim banii care ni se cuveneau. Este păcat ca firmele străine să beneficieze de banii cu care vom contribui în mod obligatoriu, după ce vom deveni membri UE, la formarea unor fonduri de finanţare, fără ca noi să ne folosim de sumele care ni se alocă", a declarat domnul Călin Tatomir, directorul cabinetului de consultanţă cu acelaşi nume din Bucureşti care îşi va deschide, peste câteva luni, o filială şi la Iaşi.
 
Acesta a dezvăluit faptul că, înainte de a întocmi proiectele de finanţare, întreprinzătorii privaţi trebuie să ia în calcul criteriile de eligibilitate pe baza cărora le vor fi judecate dosarele. "Rata de finanţare a proiectelor româneşti din fonduri europene este de doar 10%, la o medie comunitară de 24%. Succesul finanţării stă în cunoaşterea şi respectarea criteriilor de eligibilitate.
 
Există chiar un ghid al trucurilor şi cuvintelor-cheie ce trebuie să se regăsească în mod obligatoriu într-un proiect pentru a fi plăcut de europeni. În general, sunt trei lucruri care trebuie cunoscute din start de un consultant: codul CAEN al firmei, al activităţii beneficiarului, dacă şi-a plătit toate taxele şi impozitele şi dacă proiectul dorit se regăseşte pe o linie de finanţare.
 
Vă spun din start că firmele care încep cu cifra 7 în codul CAEN, corespunzător firmelor de consultanţă, ca şi a mea, nu au linii de finanţare. În schimb, cele cu profil de producţie sunt cel mai bine văzute", a dezvăluit domnul Tatomir.

Un consultant onest nu ia banii pe proiect în avans

În ceea ce priveşte comisionul perceput de firma de consultanţă, acesta s-a ferit să rostească sume sau procente. "Vă spun doar că un consultant onest nu ia banii pe proiect în avans, ci doar după ce se intră în plată. Am avut unii clienţi care au spus că în situaţia asta nici nu mai plătesc.

 
Dar, când a venit vremea să întocmească documentaţia de justificare a investiţiei, pe baza căreia se face deblocarea efectivă a banilor din fondul de finanţare nerambursabilă, nu au ştiut să o întocmească şi s-au întors la mine. Ei credeau că totul se termină cu acceptarea proiectului. Atunci le-am pus comision nu de 10%, ci de 20% şi mi-am recuperat banii", a mai spus domnul Tatomir.
 
În încheierea conferinţei, interesaţi de secretele întocmirii unui proiect eligibil, oamenii de afaceri au lansat un "potop" de întrebări, însă, de la un punct, totul se plăteşte…
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.