Conferinţa regională "Impact 2007", informare sau campanie de "racolare" în CPISC?

0
 
Conferinţa regională "Impact 2007" cu tema "Companiile româneşti, calificate pentru evoluţia lor europeană", organizată de Confederaţia Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerţului (CPISC), săptămânalul "Reporter Economic" şi "Stil Consult" în colaborare cu Oficiul Patronal Judeţean Iaşi, s-a desfăşurat la Iaşi, în perioada 23 – 24 octombrie.
 
Organizatorii  şi-au propus ca prin evenimentul de la Iaşi să creeze un cadru de discuţii care să aducă în atenţia companiilor şi instituţiilor locale probleme specifice managementului românesc în vederea integrării în Uniunea Europeană. Dar, mai important decât atât, scopul întâlnirii a fost acela de a "racola" cât mai multe firme ieşene în cadrul structurii CPISC.
 
Pintre cei care au fost invitaţi să participe se numără reprezentanţi ai instituţiilor publice, patronatelor, sindicatelor precum şi reprezentanţi ai comunităţii oamenilor de afaceri din zonă. Cu toate acestea, doar şapte agenţi economici s-au arătat interesaţi de problemele post-aderare. În prima parte a întâlnirii, discuţiile au vizat strategiile de dezvoltare şi avantajele integrării companiilor din punct de vedere socio-economic în UE.
 
CPISC se plânge că nu este băgată în seamă

Preşedintele Confederaţiei Patronale a Industriei, Serviciilor şi Comerţului (CPISC), domnul Adrian Izvoranu, a înşirat o lungă listă de critici şi frustrări personale la adresa administraţiilor locale, Guvenului, primului-ministru, a colegilor din domeniul întreprinzătorilor privaţi care nu s-au înscris încă în CPISC şi chiar la adresa presei.

 
"Glasul patronatelor nu este auzit la nivelul administraţiei centrale. Nu avem discuţii cu Guvernul pentru că nu ni se răspunde la apeluri. Mă întâlnesc mai des cu preşedintele Parlamentului European, domnul Barosso, decât cu domnul Tăriceanu. Problematica patronatelor este mai cunoscută la Bruxelles, decât la Bucureşti şi Iaşi", a afirmat domnul Adrian Izvoranu.
 
Acesta a continuat spunând că legile în România sunt făcute doar pentru a aduna voturi sau la presiunea sindicatelor. "Chiar şi fondurile europene au fost abordate greşit, întrucât în 90% din cazuri sunt accesate de către administraţiile locale. Nu drumurile şi spitalele aduc plus valoare şi bani la buget, ci afacerile private.
 
Vreau să vă previn că auditul Comunităţii Europene la investiţiile făcute din fonduri structurale în Grecia a arătat că acele investiţii nu au crescut PIB-ul comunităţii şi nici nu au creat locuri de muncă. Acum Grecia trebuie să înapoieze 1 miliard de euro. Problema integrării devine din ce în ce mai stringentă. Ştirile în care auzeam până acum despre legislaţia europeană vor deveni pentru noi directive pe care va trebui să le respectăm. Pe lângă toate acestea, şi băncile au devenit adevărate sisteme oligarhice care nu fac altceva decât să blocheze acţiunile oamenilor de afaceri", a spus domnul Adrian Izvoranu.

Inspectori care obişnuiesc să… "întindă mâna"

Preşedintele CPISC nu a cruţat deloc mediul de afaceri ieşean pe care l-a caracterizat drept "scindat şi indiferent faţă de orice formă de organizare".  "Oamenii de afaceri se lasă la mâna organelor de control şi a administraţiei locale care trăieşte tot din buzunarul lor. Nu este normal ca un buget să fie format în măsură atât de mare din amenzile acordate agenţilor economici.

 
Aceştia se lasă influenţaţi de inspectorii care vin şi îi sancţionează, fără ca patronii să riposteze, pentru că nu are cine să le reprezinte drepturile şi interesele. Dacă ar face parte dintr-o asociaţie patronală, ar beneficia de serviciile unui reprezentant legal care este plătit din cotizaţiile tuturor membrilor", a afirmat preşedintele CPISC. Mai mult, acesta a afirmat că ar putea da nume de inspectori ai organelor de control ai statului, şi chiar angajaţi ai ITM Iaşi, care obişnuiesc să "întindă mâna", primindu-şi "recompensa" pentru că "sunt băieţi de treabă şi închid ochii la unele nereguli".
 
Domnul George Albulescu, inspector-şef al ITM Iaşi, a cerut lista cu numele inspectorilor respectivi şi a promis să îi disponibilizeze în cazul în care acuzaţiile preşedintelui CPISC se dovedesc a fi adevărate.
 
"Dumneavoastră, patronatele, v-aţi trezit târziu, după 16 ani de haos legislativ şi vremuri tulburi, care v-au convenit de minune întrucât v-aţi putut hrăni în voie de pe cadavrul României pentru a acumula în linişte capital. Acum vreţi să intraţi în legalitate, să fiţi parteneri egali cu administraţia şi sindicatele. Tot dumneavoastră aţi finanţat campanile electorale şi partidele politice responsabile pentru legile pe care le avem acum şi pe care le criticaţi dumneavostră", a ripostat inspectorul-şef al ITM Iaşi .
 
Tot domnul Albulescu a explicat şi fenomenul pentru care în România, chiar şi în situaţiile în care patronatul are dreptate, sindicatul are câştig de cauză. "Aceasta pentru că sindicatele s-au organizat la timp şi au făcut presiuni, astfel încât legislaţia este croită pentru a-i favorioza", a afirmat domnul Albulescu.
 
Acesta a continuat spunând: "Nu v-aţi implicat nici în absorbţia de fonduri europene şi, drept urmare, iniţiativa a fost preluată de stat, cel care a trebuit să se organizeze în instituţii care să coordoneze dirijarea fondurilor. Bineînţeles că aceastea nu funcţionează la modul ideal şi că politicul nu a urmărit altceva decât voturi… iar drumurile şi spitalele pe care le blamaţi dumneavoastră aduc voturi. Nu daţi vina pe noi, administraţia publică, pentru că respectăm o anumită legislaţie care s-a creat fără să vă spuneţi părerea. Patronii au mers pe principiul noi ne ocupăm de făcut bani,
nu ne interesează întâlnirile care sunt doar pierdere de vreme. Ca urmare, deciziile s-au luat fără dumneavoastră", a mai afirmat domnul Albulescu.

Patronatele aşteaptă o lege proprie

În pledoaria sa, directorul ITM a sfătuit reprezentanţii oamenilor de afaceri să devină un al treilea partener în dialogul cu statul şi cu sindicatele, chiar dacă, în opinia sa, această iniţiativă vine foarte târziu.

 
Preşedintele CPISC i-a dat dreptate şefului de la inspecţia muncii şi a iterat faptul că patronatele şi-au început procesul de coagulare abia în urmă cu un an şi jumătate. "Din cele 11 confederaţii patronale existente la nivel naţional, am reuşit să ne unim şapte, printre care şi CPISC, şi am format o Asociaţie Naţională a Patronatelor. Cu celelalte patru nu am reuşit să avem limbaj comun, însă noi fiind mai mulţi şi având alături cele mai puternice industrii, cum ar fi industria energetică şi comerţul, ne putem impune prin vot. Aşteptăm în continuare o lege a patronatelor pentru a şti ce avem de făcut", a afirmat domnul Adrian Izvoranu.

Standardizarea nu este obligatorie, ci necesară

O altă temă dezbătută a fost cea intitulată "Protecţia Mediului – din problemă, resursă a dezvoltării", prilej cu care s-a efectuat o amplă evaluare a obligaţiilor şi responsabilităţilor companiilor româneşti privind respectarea normelor europene de protecţie a mediului.

 
"Ataşarea unei etichete ecologice pe produse nu este obligatorie şi nu va fi nici după aderare. Cu toate acestea, eticheta va asigura credibilitate, competitivitate şi forţă de penetrare pe piaţa comunitară. Pentru a putea folosi ecoetichetele, agentul economic trebuie să înainteze o cerere la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi să achite tariful de procesare a cererii de 500 RON.
 
Apoi, acesta trebuie să întocmească un dosar ce va trebui să cuprindă rezultatele testelor pe produs ce se efectuează contra cost la institutele specializate în funcţie de specificul unităţii. Dosarul este analizat pentru a se vedea dacă testele corespund normelor în domeniu, după care se primeşte avizul de etichetare. Până la aderare, aceste etichete autocolante sunt făcute la Imprimeria Naţională, iar din ianuarie 2007 vor fi imprimate direct pe produs de către agentul economic", a explicat doamna Daniela Toma, consilier în cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
 
Discuţii mai aprinse a stârnit prezentarea legată de "Standardizarea europeană a produselor şi serviciilor". Experţi ai Asociaţiei de Standardizare din România (ASRO) precum şi consultanţi din sfera managementului calităţii au expus o parte din  programele de obţinere a standardelor de calitate, precum şi importanţa acreditării şi certificării produselor şi serviciilor româneşti în vederea accesului pe piaţa internaţională.
 
"În statele proaspăt intrate în Uniunea Europeană, s-a constat că firmele care nu au rezistat pe piaţă au fost cele care nu aveau implementate standardele de calitate şi nu aveau certificarea necesară în funcţie de domeniul de activitate. ASRO este unicul distribuitor legal de standarde naţionale şi europene, de tip ISO şi nu numai.
 
Cei care se abonează la colecţiile noastre, cu peste 10.000 de standarde din toate domeniile, primesc o reducere de 50%, iar firmele care devin membre ASRO primesc încă o reducere de 25%. Trebuie să menţionez că un standard mediu de 20 de pagini costă aproximativ 41 de euro plus TVA, iar un CD cu catalogul de standarde costă 260 RON", a afirmat doamna Silvia Rogoz, expert ASRO.
 
În cea de-a doua zi a conferinţei s-au organizat activităţi de consultanţă gratuită, la sediul Camerei de Comerţ Iaşi unde funcţionează Centrul Zonal ASRO, pentru companiile interesate de implementarea unui standard de calitate pentru produsele şi serviciile proprii. Mai mult, firmele care au dorit consultanţă la sediul societăţii au beneficiat de serviciile experţilor prezenţi la conferinţă, pe domeniile specifice de competenţă.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.