Multinaţionalele vor face concurenţă firmelor autohtone pentru fondurile structurale

0
 
Doamna Georgeta Smâdu, director Direcţia Plan, Programare Fonduri Structurale în cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR N-E) a anunţat faptul că programele de finanţare din fonduri structurale vor fi disponibile, în cel mai bun caz, începând cu trimestrul II al anului 2007 întrucât acestea trebuie aprobate mai întâi de statele membre ale Uniunii Europene care contribuie la constituirea acostora.
 
După data de 1 ianuarie 2007, autorităţile române vor avea de cheltuit nouă milioane de euro, în fiecare zi, timp de doi ani. "Odată devenită membră UE, şi România va contribui la bugetul comunitar cu aproximativ un miliard de euro anual. Ca urmare, România va trebui să facă eforturi pentru a accesa cât mai mult din aceşti bani", a precizat doamna Georgeta Smâdu, director Direcţia Plan, Programare Fonduri Structurale în cadrul ADR N-E.
Se caută soluţii de garantare pentru protejarea IMM-urilor româneşti

Pe lângă problema întocmirii de proiecte şi a găsirii de surse de finanţare, întreprinzătorii români vor fi obligaţi să facă faţă şi concurenţei companiilor multinaţionale europene care vor fi libere să acceseze fondurile puse la dispoziţia României, chiar dacă acţionariatul românesc este de doar 1%.

 
"Aceste firme vor avea avantajul experienţei în întocmirea de proiecte şi accesarea de fonduri, dar şi avantajul garanţiilor financiare extrem de importante în evaluarea unui proiect şi mai ales în dobândirea unui credit necesar pentru acoperirea părţii de contribuţie proprie. Ca urmare, statul român va trebui să intervină cu scheme şi soluţii de garantare pentru ca marile companii europene să nu «sufle» atât de uşor banii şi proiectele IMM-urilor autohtone", a afirmat doamna Georgeta Smâdu, director în cadrul ADR N-E.
 
De asemenea, special pentru România şi Bulgaria va funcţiona regula n+3/n+2 care reprezintă perioada de graţie de trei, respectiv doi ani, începând cu anul demarării unui program european de finanţare, timp acordat pentru depunerea de proiecte cât mai viabile şi capabile de a fi declarate eligibile.  

Parteneriatele public-privat finanţate în proporţie de 90%

Domnul Andras Farcas, consilier în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI), prezent săptămâna trecută la Iaşi, a informat oamenii de afaceri din regiunea Moldovei că data pentru demararea concursului de dosare pentru fondurile structurale pe domeniul tehnologiei comunicaţiilor şi informatizării nu va fi 1 ianuarie 2007, ci se va prelungi până în luna septembrie a anului viitor.

 
"Fondurile structurale oferite ca suport pentru creşterea investiţiilor directe în IT&C, aflate pe axa prioritară III, vor fi de 17,8 miliarde euro în şapte ani, de şapte ori mai mult decât PHARE, ISPA şi SAPARD. MCTI va fi coordonator de program operaţional, care în prezent se află în negocieri.
 
Nu se ştie sigur, însă se pare că va putea acorda finanţare nerambursabilă de 20-25% la proiectele din domeniul comunicaţiilor, finanţare adăugată la cei 50% acordaţi din fonduri europene. Astfel, IMM-urile şi nu numai vor putea beneficia de 70-75% rată de finanţare nerambursabilă. Mai mult, pentru proiectele în parteneriat între mai multe firme sau parteneriat public-privat se va putea ajunge până la 90% contribuţie nerambursabilă", a declarat domnul Andras Farcas, consilier în cadrul MCTI.

Fondurile structurale, instrumente de creştere a pieţei muncii şi concurenţei

Fondurile structurale comunitare sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice şi sociale şi a solidarităţii, reprezentând un important complement al politicilor naţionale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a UE ca întreg, precum şi la promovarea unui mediu durabil.

 
"Cele patru fonduri structurale nu constituie o sursă unică de finanţare în cadrul bugetul Uniunii, ci fiecare fond acoperă zona sa tematică specifică. Acestea sunt acordate prin programe operaţionale împărţite în axe şi subdiviziuni specifice în care trebuie să se regăsească temele proiectelor întocmite de agenţii economici sau administraţiile locale", a menţionat doamna Georgeta Smâdu.

Fondul European de Dezvoltare Regională

Conform Comisiei Europene, fondurile structurale ar trebui să rămână un instrument vital pentru întărirea economiilor din regiunile sub-dezvoltate şi promovarea coeziunii economice şi sociale în UE.

 
Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Fund – ERDF) a fost înfiinţat în anul 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunităţii. Obiectivele ERDF sunt, în principal, promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor a căror dezvoltare este rămasă în urmă şi susţinerea reconversiei economice, redezvoltarea şi dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale în declin, zonele urbane în dificultate, zonele aflate în criză, precum şi zonele dependente de pescuit sau de servicii.
 
"Poate finanţa proiecte de infrastructură, investiţii care creează locuri de muncă, investiţii IT&C, proiecte locale de dezvoltare, ajutoare pentru IMM-uri şi altele", a explicat doamna Smâdu.

Fondul Social European

Fondul Social European (FSE) îşi propune să prevină şi să combată şomajul, să dezvolte resursele umane şi să încurajeze integrarea pe piaţa muncii. Fondul Social European susţine: integrarea profesională de lungă durată a şomerilor, integrarea profesională a persoanelor excluse de pe piaţa muncii, promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii, prin Iniţiativa Equal, măsuri specifice pentru ameliorarea situaţiei femeilor pe piaţa muncii, întărirea sistemelor de educaţie şi de formare; promovarea forţei de muncă, a competenţelor şi consolidarea potenţialului uman în domeniul cercetării şi cel al dezvoltării.

Fondul de Coeziune

Fondul de Coeziune este aplicabil statelor membre al căror Produs Intern Brut (PIB) este mai mic de 90% decât media PIB în Comunitate, condiţie în care România se înscrie fără probleme.

 
"Fondul de Coeziune va contribui la dezvoltarea durabilă a statului membru, iar dintre priorităţi, reţelele de transport transeuropene, precum şi proiectele de dezvoltare a infrastructurii de mediu, vor constitui obiectul principal de activitate. De asemenea, vor fi sprijinite şi proiecte feroviare, maritime, de infrastructură aviatică", a mai spus doamna Smâdu.

Fonduri pentru agricultură şi pescuit

În perioada 2007-2013, fondurile destinate agriculturii şi pescuitului vor opera separat de fondurile structurale. "Cele două fonduri vor fi de ajutor pentru următoarele categorii: tinerii agricultori şi formarea profesională, pentru zonele defavorizate, măsuri de agro-mediu, transformarea şi comercializarea produselor agricole, dezvoltarea şi punerea în valoare a pădurilor, dezvoltarea zonelor rurale prin servicii pentru populaţie, încurajarea economiei locale, promovarea turismului şi a artizanatului", a exemplificat doamna Smâdu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.