Autorităţile învaţă să „miroase” bancnotele euro false

  • Experţii europeni au prezentat la Iaşi metodele prin care sunt falsificate bancnotele euro şi cum pot fi istinse falsurile de original
  • Din 2002 şi până în prezent, au fost descoperite peste 550.000 de bancnote euro
 
 
Proaspăt devenit punct strategic de frontieră a Uniunii Europene, Iaşul a intrat în vizorul instituţiilor comunitare care se ocupă de combaterea criminalităţii transfrontaliere şi protejarea monedei europene. În capitala Moldovei şi-au dat întâlnire, la sfârşitul lunii ianuarie, responsabili din cadrul Europol, Serviciul Secret al SUA (US Secret Service), Banca Central Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Poliţia Federală Germană, Oficiul Central Italian pentru Combaterea Falsificarii de Monedă şi Agenţia Spaniolă pentru Investigaţii Bancare. 
 
Scopul acestei reuniuni a fost acela de a marca includerea autorităţilor române în sistemul creat de Uniunea Europeană pentru protejarea monedei euro împotriva falsificării, precum şi acela de a împărtăşi omologilor lor români o parte din experienţa şi metodele de lucru aplicate la nivel european.
 
Proiectul "Pericles" ne va ajuta să intrăm în clubul euro
 
Specialiştii Băncii Central Europene, organismul care emite bancnotele, alături de reprezentanţii instituţiilor europene de luptă antifraudă, au prezentat mai multe amănunte legate de falsificarea monedei Euro. Având la bază experienţa acumulată în cadrul programului "Pericles" (program destinat combaterii falsificării monedei euro), aceştia au surprins complexitatea operaţiunii, subliniind că la acest moment sunt puse în circulaţie nu mai puţin de 9 miliarde de bancnote Euro.
 
În ceea ce priveşte politica în domeniul monedei unice, aceasta este organizată pe trei categorii. Prima vizează cele 13 state care au adoptat moneda Euro, a doua se orientează către Marea Britanie şi Danemarca, ţări care nu s-au hotărât încă în privinţa Euro, iar a treia politică se adresează statelor, printre care se numără şi România, care vor trece la moneda Euro atunci când vor fi capabile din punct de vedere economic să facă faţă unui asemenea şoc. Recent, în cadrul Proiectul "Pericles", deputaţii europeni au sprijinit un raport care va garanta finanţarea programului cu un milion euro pe an, până în 2013, pentru a asigura extinderea sa la nivelul ţărilor proaspăt aderate, precum România şi Bulgaria.
 
Europenii, dependenţi de mirosul banilor de hârtie
 
Discuţiile din cadrul întâlnirii de la Iaşi s-au axat pe descoperirea modului în care sunt falsificate bancnotele euro, asistenţa juridică în timpul investigaţiilor de crimă organizată şi cooperarea dintre Banca Central Europeană şi Băncile Naţionale din ţările Uniunii Europene. "Depistarea, urmărirea şi prinderea falsificatorilor nu este o muncă uşoară. Sunt tehnici pe care infractorii şi le îmbunătăţesc mereu şi sunt din ce în ce mai moderne. Contează mult calitatea falsului care este direct proporţională cu dotarea cu aparatură a infractorilor.
 
Am avut de a face cu falsuri de proastă calitate şi de falsuri mai greu de depistat. Bineînţeles că grupurile din sud-estul Europei şi chiar cele din România s-au numărat, până în prezent, în cazuistica de care ne-am ocupat", a menţionat Martin Naber, expert în cadrul Agenţiei Naţionale de Poliţie a Olandei. Acesta a ţinut să felicite oficialităţile române care "au reuşit performanţa de a tipări leul pe bancnote din plastic, lucru pe care ţările UE nu l-au realizat încă".
 
"Europenii nu sunt pregăţi, încă, să facă faţă unui al doilea şoc, reprezentat de trecerea la bancnote din plastic. Sunt încă legaţi de senzaţia tactilă şi de mirosul banilor din hârtie adevărată", a glumit poliţistul olandez. Acesta a dezvăluit, totuşi, că motivul pentru care nu s-a trecut la bancnote din plastic este unul economic şi că tipografiile specializate pentru realizarea Euro nu au în dotare linii de tipărire pe plastic.
 
Peste 625.000 de bancnote euro false circulă, în prezent, pe piaţa europeană
 
Specialiştii europeni au declarat că, la ora actuală, pe piaţa comunitară există 625.000 de bancnote euro false. În prima jumătate a anului 2006, 300.000 de bancnote false au fost scoase din circulaţie. Totodată, aceştia au mai precizat că din 2002 şi până în prezent, au fost descoperite peste 550.000 de bancnote euro falsificate, dintr-un total de 69 de miliarde de unităţi disponibile pe piaţă.
 
Reprezentanţii organizaţiilor de luptă antifraudă spun că pe măsură ce activităţile economice se intensifică şi UE acceptă noi membri, falsul de monedă tinde să ia o amploare din ce în ce mai mare. Drept dovadă, aceştia au prezentat o evoluţie statistică a creşterii infracţionalităţii fiscale. Aceasta arată că în 2002 s-au depistat 21.000 de monede euro contrafăcute, în 2003 – 32.700 de unităţi, iar în următorii doi ani – 74.500, respectiv 100.500 de monede false.
 
Reprezentantul Băncii Centrale Olandeze a relatat că din totalul bancnotelor falsificate în UE, 3,6%, echivalentul a 1,6 milioane euro, au fost depistate doar în Olanda.
 
Textul în relief, holograma, filigranul şi numărul transparent dau de gol un fals  
 
Experţii europeni au prezentat la Iaşi metodele prin care sunt falsificate bancnotele euro şi cum pot fi distinse falsurile de original. În opinia experţilor, dintre toate bancnotele, cele de 20 euro şi de 50 euro sunt cel mai des falsificate pentru că, pe de o parte, deşi au o valoare relativ mare, sunt puse în circulaţie la scară largă, iar pe de altă parte, valoarea lor nu atrage atenţia.
 
Conform experţilor Băncii Europene, este suficient să atingi bancnota cu mâna, să o priveşti cu atenţie şi să o roteşti de câteva ori pentru a-ţi da seama dacă este falsă sau nu. La atingerea cu mâna, textul imprimat trebuie să fie în relief, iar la privirea în lumină, trebuie să se vadă un filigran şi un număr transparent. Dacă bancnota este mişcată, trebuie să se distingă modificări ale aspectului hologramei sau un număr a cărui culoare se schimbă permanent. Acest lucru este vizibil la bancnotele cu valoare mai mare de 50 euro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.