Evoluţia sectorului privat

0
 
Anul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană aduce şi o premieră în  plan statistic, mai exact o primă evaluare sistematizată şi corelată a evoluţiei ponderii sectorului privat în capitalul social şi produsul intern brut, precum şi o prognoză pe termen mediu. Cercetarea este realizată de Comisia Naţională de Prognoză, iar rezultatele ei au fost făcute publice la data de 20 februarie 2007.
 
Deşi vorbim în prezent despre România ca fiind un stat membru al UE, problematica proprietăţii nu este pe deplin clarificată. Procesul de privatizare nu s-a încheiat. În acelaşi timp, România se află acum printre ţările cu cele mai ridicate fluxuri de investiţii străine, care, aprioric, modifică structura capitalului social. De aceea, o estimare a evoluţiei viitoare a contribuţiei sectorului privat la crearea produsului intern brut, corelat cu modificările aşteptate în structura capitalului social este de natură să evidenţieze convergenţa economiei româneşti cu structurile din celelalte state membre ale UE şi din acest punct de vedere.
 
Punctul de plecare: 12,8%, ponderea sectorului privat
 
La sfârşitul anilor '80, în ţara noastră, sectorul de stat era cvasi-majoritar, sectorul privat deţinând, în 1989, numai 12,8% din produsul intern brut.
 
Procesul de privatizare a început în 1990, şi s-a dovedit a fi mult mai complex şi dificil decât se preconiza la acel moment. În perioada de început a avut un ritm lent, caracterizat de absenţa voinţei politice, de mentalitatea românilor, moştenită de la vechiul regim, de probleme instituţionale, dar şi de o instituire lentă a cadrului legal necesar.
 
În evoluţia sectorului privat în economia românească se disting câteva etape:
• În anul 1996 sectorul privat devine majoritar la realizarea produsului intern brut cu 55%. În ceea ce priveşte structura capitalul social din economie, ponderea capitalului social privat a fost redusă, fiind consecinţa unui capital social mic necesar la înfiinţarea unei societăţi comerciale, în timp ce societăţile cu capital de stat au pornit din start cu o valoare ridicată a capitalului social.
 
Totodată, sectorul privat, spre deosebire de sectorul de stat, a înregistrat profit, contribuind astfel la creşterea VAB privat.
 
De menţionat este şi faptul că saltul sectorului privat, ca pondere în produsul intern brut, a fost, în cea mai mare parte, rezultatul transferului dreptului de proprietate.
 
O altă caracteristică a acestei perioade o reprezintă faptul că volumul investiţiilor străine directe a fost unul foarte mic, nivelul acestora în întreg intervalul 1991-1996 (aproximativ un miliard euro) reprezentând circa 93% din fluxul net al anului 1997.
 
• Perioada 1997-2000 s-a caracterizat printr-o evoluţie mai lentă a sectorului privat în produsul intern brut, dar şi printr-o accelerare a transferurilor de capital din sectorul de stat în cel privat.
 
Dacă în anul 2000 ponderea sectorului privat în PIB era cu circa 10 puncte procentuale mai mare faţă de 1996, numai în trei ani, ponderea capitalului social integral privat creşte de la circa 8% la aproape 42%. Corelând cele două evoluţii, rezultă că accentul a fost pus pe privatizarea de societăţi cu contribuţie mai mică la valoarea adăugată brută.
 
• După anul 2000 nu mai apar salturi mari, de la un an la altul, ale sectorului privat în produsul intern brut. Referitor la capitalul social majoritar privat, evoluţia este ascendentă, an de an, ajungând la peste 77% la sfârşitul anului 2006, ca rezultat al nivelului ridicat al investiţiilor străine, mai ales după 2004.
 
Construcţiile şi serviciile au pornit cu o "felie" de privat de numai 2%
 
La nivel de ramură de activitate, evoluţia sectorului privat a fost, în mare, asemănătoare cu cea la nivelul economiei naţionale, existând totuşi unele deosebiri:
– în agricultură evoluţia a fost mai spectaculoasă, cu salturi mari încă din primii ani ai tranziţie;
– în industrie, sectorul privat reprezenta, la începutul perioadei de tranziţie, circa 5%, evoluţiile anuale fiind modeste, consecinţă a ritmului procesului de privatizare, de-abia în anul 1999 acest sector devenind majoritar în această ramură;
– în construcţii, sectorul privat avea la începutul anilor '90 contribuţii minore (circa 2%), dar evoluţiile ulterioare au fost semnificative, fapt datorat dezvoltării puternice a activităţii private în acest domeniu de activitate;
– în sectorul serviciilor punctul de plecare a fost la un nivel scăzut (2%), dar evoluţiile anuale au fost semnificative, în anul 1995 sectorul privat devenind majoritar (58%) în domeniul serviciilor.
 
Prin corelarea programelor de privatizare cu estimarea nivelului şi dinamicii investiţiilor private, se apreciază că în anul 2010 ponderile sectorului privat se vor situa la:
• 79% din produsul intern brut;
• 87% din capitalul social din economie;
• 92% din cifra de afaceri.
 
Evoluţia sectorului privat în produsul intern brut
 
Cu toate întârzierile procesului de privatizare din România, contribuţia unităţilor din sectorul privat la crearea produsului intern brut a crescut an de an, ajungând să reprezinte 70,42% în anul 2005, faţa de numai 16,4% în 1990.
 
Procesul de privatizare a început în agricultură, mai precis în sistemul cooperatist din agricultură. Analizând distribuţia pe ramuri a sectorului privat, nivelul cel mai ridicat se înregistrează în agricultură, unde acesta furnizează peste 95% din valoarea adăugată brută a acestei ramuri, consecinţa faptului că pământul a fost restituit proprietarilor, iar fermele şi alte unităţi agricole de stat s-au desfiinţat în primii ani ai perioadei de tranziţie.
 
În industrie, cu toate că procesul de privatizare a trenat în unele domenii (de exemplu, sectorul energetic), s-a produs un salt important şi de la numai 5,7% în 1990, în anul 1999 sectorul privat a devenit majoritar cu 53,7%, pentru ca în anul 2005 să ajungă la peste 80% din valoarea adăugată brută realizată în industrie.
 
Construcţiile reprezintă cel de-al doilea domeniu de activitate în care sectorul privat tinde să devină cvasi-majoritar. Amploarea pe care a cunoscut-o, după 1990, activitatea din domeniul construcţiilor realizate de sectorul privat, a făcut ca acesta să-şi sporească cu paşi mari ponderea în valoarea adăugată brută a ramurii, de la aproximativ 2 procente în 1990, la 51,6% în 1994 şi aproximativ 95% în 2001.
 
În cadrul serviciilor, deşi aportul sectorului privat a sporit considerabil, rămâne domeniul cu nivelul cel mai scăzut, comparativ cu celelalte ramuri. Creşterea ponderii sectorului privat în cadrul serviciilor a fost rezultatul dezvoltării cu precădere a activităţii de comerţ, de turism şi servicii hoteliere, a tranzacţiilor imobiliare, a serviciilor financiar-bancare şi de asigurări etc. De menţionat că ponderea sectorului privat în cadrul valorii adăugate brute din servicii are valori mai scăzute decât în cazul celorlalte ramuri datorită faptului că la unele categorii de servicii (administraţie publică, învăţământ, sănătate) sectorul public este majoritar.
 
Schimbări semnificative au intervenit şi în ceea ce priveşte contribuţia ramurilor la realizarea valorii adăugate brute din sectorul privat.
 
Din datele prezentate în graficul alăturat se poate constata schimbarea majoră în structura valorii adăugate brute din sectorul privat. În 1990, agricultura avea un aport covârşitor (83%), în timp ce în 2005 aportul ei a fost de numai 12,1%, industria şi-a sporit considerabil contribuţia de la 14,2% în 1990 la 28,0% în 2005.
 
De remarcat, de asemenea, saltul uriaş făcut de sectorul serviciilor, de la numai 3,2% în 1990 la circa 50% în 2005 şi chiar şi pe cel al construcţiilor, care de la o valoare aproape neglijabilă în 1990 a ajuns la peste 10% în anul 2005.
 
Desfăşurarea lentă a procesului de privatizare în ţara noastră a făcut şi face ca România să fie, în acest proces, în urma altor ţări din regiune. Astfel, în unele ţări central şi est europene, ponderea sectorului privat în PIB la nivelul anului 2000 depăşea pe cel al României din 2005. Este cazul Slovaciei (83,6%), Ungariei (71,7%) şi al ţărilor baltice. Este de remarcat ponderea pe care o are sectorul privat pe ramuri de activitate în Slovacia: 85,2% în servicii şi 75,9% în industrie. Cu ponderi sub nivelul României se situau Bulgaria (61,6%), Cehia (62%) şi Polonia (63,2%).
 
Structura şi evoluţia capitalului social din sectorul privat
 
Analiza situaţiei economico-financiare, pe baza datelor din bilanţurile contabile centralizate de Ministerul Finanţelor Publice, pune în evidenţă evoluţia în timp a fenomenelor, corelaţiilor care există între ele, precum şi factorii care au contribuit direct sau indirect la variaţia fenomenelor.
 
O agregare a tuturor companiilor care au activitate şi predau bilanţuri contabile, reflectă o imagine de ansamblu asupra performanţelor din economie.
 
Astfel, pentru aprecierea corectă a importanţei sectorului privat în economia românească, dar şi pentru evoluţia sa viitoare este necesară analiza corelată a rezultatelor economice obţinute de sectorul privat cu ponderea acestui sector în capitalul social din economie.
 
Rolul important jucat de sectorul privat în realizarea PIB, a dus la contribuţia ridicată a acestui sector la formarea PIB-ului, consolidând astfel tendinţa manifestată în ultima perioadă şi majorând ponderea acestui sector de la 55% în 1996, la 70,4% în 2005.
 
Sectorul privat a avut cuvântul cel mai greu de spus în majoritatea domeniilor economice, contribuţia acestuia la PIB reprezentând aproape în totalitate sectorul comerţului cu amănuntul, construcţiile şi turismul. În industrie, ponderea sectorului privat s-a ridicat la circa 80%, fiind urmarea accelerării proceselor structurale din economie, ceea ce a ajutat sectorul privat să-şi mărească simţitor participarea la producţia industrială.
 
Creşterea ponderii sectorului privat în economia românească s-a datorat pe de o parte creşterii volumului de activitate, prin investiţiile private efectuate, iar pe de altă parte procesului de privatizare care s-a axat în principal, pe vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de stat. Astfel, la sfârşitul semestrului I din anul 2006, ponderea capitalului so-cial majoritar privat în totalul capitalului social din economia românească a ajuns la circa 75%.
 
O evoluţie a capitalului social în perioada 1991-2006 scoate în evidenţă că până în anii 1997-1998 capitalul social din sectorul privat a deţinut o pondere mică, fiind o consecinţă a unui capital social mic necesar la înfiinţarea unei societăţi comerciale şi a unor investiţii reduse. Începând însă cu anii 1997-1998 ponderea sectorului privat a început să crească, excepţie făcând anul 2000 (când a avut loc o reevaluare a capitalului social), ca urmare a privatizării unor societăţi cu capital de stat, majorării capitalului social necesar pentru înfiinţarea unei societăţi private (de la 100 mii ROL la un milion ROL, apoi la 2 milioane ROL, cât este şi în prezent), precum şi creşterii volumului de investiţii.
 
În ceea ce priveşte evoluţia capitalului majoritar privat, acesta a crescut an de an, ajungând la nivelul semestrului I 2006 la 75% din totalul capitalului social din economie, 61,1% deţinând capitalul social integral privat, 13,8% capitalul mixt unde partea privată deţine majoritatea, 0,1% capitalul cooperatist.
 
Companiile în întregime private şi-au sporit ponderea în capitalul social cu 3,6 puncte procentuale, în timp ce ponderea lor în cifra de afaceri a crescut doar cu 1,7 puncte procentuale (semestrul I 2006/ semestrul I 2005).
 
În acelaşi timp, companiile cu capital social integral de stat şi-au redus aproximativ în aceeaşi măsură ponderea în capitalul social şi în cifra de afaceri (-2,2, respectiv -2,1 puncte procentuale).
 
În timp ce capitalul social majoritar privat a ajuns la 75,0% din totalul capitalului social din economie, cifra de afaceri a reprezentat aproape 92% din cifra de afaceri din economie.
 
În ceea ce priveşte structura profitului proprietatea majoritar privată deţine, cea mai mare pondere, respectiv 92,0% din profitul realizat în economie la nivelul semestrului I 2006, în creştere cu 3,3 puncte procentuale faţă de nivelul semestrului I 2005.
 
Referitor la eficienţa economică, determinată ca rată de profitabilitate (<profit – pierdere>/<cifră de afaceri>), aceasta a cunoscut o creştere pe ansamblul economiei, ajungând la finele semestrului I 2006 la 6,3%.
 
În ceea ce priveşte sectorul majoritar privat, acesta înregistrează o rată de profitabilitate în creştere faţă de sfârşitul anului 2005 (6,4%), totuşi ţinând cont şi de experienţa din anii anteriori, când la nivelul semestrului I s-au înregistrat valori mai scăzute decât anul precedent, totuşi în semestrul II a avut loc o creştere a masei profitului care a condus la rate de profitabilitate mai mari la sfârşit de an. Este de aşteptat ca şi pentru anul 2006 rata profitabilităţii din sectorul privat să ajungă la circa 7%.
 
Evoluţii viitoare ale sectorului privat în România
 
Dezvoltarea sectorului privat este reflectată de echilibrul dintre funcţiile complementare ale statului şi sectorului privat, echilibru diferit în raport cu specificul şi nivelul de dezvoltare al fiecărei economii.
 
Într-un studiu recent, Banca Mondială preciza că dezvoltarea sectorului privat înseamnă "regândirea judicioasă a rolului statului şi nu o privatizare realizată la întâmplare. Politicile guvernamentale sănătoase care asigură spaţiu de manevră pentru iniţiativa privată şi care instituie un cadru de reglementare, care canalizează iniţiativa privată într-un mod de care să beneficieze întreaga societate, sunt esenţiale".
 
Se poate aprecia că fiecărei economii îi este caracteristic, pe termen mediu, un nivel optim, posibil de atins, al ponderii sectorului privat, astfel încât efectele asupra dezvoltării să fie maxime.
 
Exemplul Franţei, ca şi al altor ţări dezvoltate, unde sectorul public şi-a asumat, pe parcursul evoluţiei economice, rolul preponderent în sectoarele de activitate de importanţă vitală pentru societate (transport, energie, servicii publice, poştă), arată că transferul acestor activităţi către sectorul privat este de durată.
 
În ceea ce priveşte contribuţia sectorului privat în produsul intern brut nu se vor produce mutaţii majore. Dacă în prezent sectorul privat produce puţin peste 70% din PIB-ul ţării noastre (70,4% în 2005, în scădere faţă de anul 2004 când a avut o pondere de 72,2%), la sfârşitul anului 2010, ponderea acestuia se va situa în jurul a 79 procente din produsul intern brut.
 
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut şi în valoarea adăugată brută a ramurilor, în perioada 2006-2010, este prezentată în tabelul alăturat.
 
Principalele ipoteze avute în vedere la estimarea nivelului ponderii sectorului privat în produsul intern brut sunt:
• în industrie, procesul de privatizare s-a realizat în mare parte; în viitor vor continua privatizările celor trei mari companii din portofoliul AVAS ("Electroputere" Craiova, "Tractorul" şi "Rulmentul" Braşov), a societăţilor din sectorul energiei electrice şi termice, a celor din sectorul resurselor minerale, etc.;
• în agricultură, sectorul privat este deja cvasi-majoritar, acesta producând peste 99% din valoarea adăugată brută a ramurii;
• activităţile circumscrise sectorului "administraţia publică" care reprezintă în continuare sector de stat, produce 4,3% din valoarea adăugată brută;
• celelalte servicii sociale, incluzând o paletă largă de activităţi, precum învăţământul, sănătatea, serviciile de gospodărie comunală şi activităţile recreative, culturale şi sportive, vor continua să fie prestate într-o proporţie însemnată de către stat, chiar dacă, în perspectivă (pe termen lung), contribuţia sectorului privat va deveni majoritară;
• în domeniul financiar-bancar, privatizarea BCR în 2005, urmată de privatizarea CEC creează premise pentru creşterea ponderii sectorului privat din această sferă de activitate;
• privatizarea institutelor de cercetare-dezvoltare din portofoliul AVAS;
• în domeniul turismului, circa 92% din capitalul social deţinut de stat a fost transferat în domeniul privat şi urmează ca în perioada următoare să se transfere şi restul de 8%;
• continuarea procesului de privatizare a societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor comerciale din domeniul transportului.
 
Sectorul serviciilor va deveni majoritar şi va furniza, în anul 2010, peste jumătate (53%) din valoarea adăugată brută realizată în sectorul privat, urmată de industrie cu circa 28%, construcţii şi servicii.
 
În ceea ce priveşte evoluţia capitalului social şi a cifrei de afaceri, investiţiile noi şi cele privind redresarea unor societăţi vor avea efect atât asupra capitalului social (dacă vor veni ca aport de capital), cât şi asupra cifrei de afaceri, astfel că la sfârşitul anului 2006 sectorul privat ar putea atinge 87% din cifra de afaceri obţinută în întreaga economie şi 77% din capitalul social.
 
Pentru evoluţia viitoare atât a cifrei de afaceri, cât şi a capitalului social din sectorul privat este prognozat ca acesta să deţină 87% din capitalul social din economie şi 92% din cifra de afaceri la orizontul anului 2010.
 
Pe lângă investiţiile care se vor face în perioada următoare şi care vor conduce la o dezvoltare a activităţii din sectorul privat, la creşterea capitalului social şi a cifrei de afaceri vor contribui şi privatizările care se vor face în perioada următoare.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.