"În proiectele pe Fonduri Structurale, se raportează fiecare litru de benzină consumat"

0
 
"Trebuie ţinut un registru special în care se specifică kilometrajul, consumul, traseul, scopul deplasării. Nu pot să mă duc un pic până la mama soacră şi să spun: lasă că nu se cunoaşte acolo un litru sau doi de benzină plătite din fonduri europene. Vă avertizez că nu merge cu astfel de lucruri", a arătat Răzvan Coţovelea, directorul Autorităţii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, din Ministerul Finanţelor Publice.
 
Dezbaterile din cadrul conferinţei "Fondurile Structurale şi de Coeziune pentru România", desfăşurate la Iaşi la sfârşitul lunii februarie, au adus în prim-plan câteva subiecte de interes pentru cei care îşi propun accesarea fondurilor de post-aderare. Dintre acestea, merită "sedimentate" condiţiile referitoare la plata TVA pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru administraţiile publice locale, precum şi sugestiile oferite de reprezentanţii Ministerului de Finanţe, care pot fi încadrate de potenţialii beneficiari la rubrica "sfaturi utile".   
 
La întâlnire au participat specialişti din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi altele, aceştia prezentând Programele operaţionale sectoriale pe care le manageriază fiecare minister în parte.
 
Cele mai aprinse discuţii s-au ivit pe tema eligibilităţii cheltuielilor şi a termenelor de depunere a proiectelor. "O noutate, ce se aplică de la 1 ianuarie 2007, este că proiectele de infrastructură deja demarate şi existente în bugetul de investiţii al unui consiliu local sau judeţean pot intra pe finanţare europeană, din momentul în care se dă drumul la programele specifice fie la Ministerul Transporturilor, fie la Ministerul Integrării Europene. Avantajul este că, astfel se scutesc banii de la bugetele locale şi judeţele, bani care pot fi direcţionaţi către alte investiţii", a informat Răzvan Coţovelea, directorul Autorităţii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, din Ministerul Finanţelor Publice.
 
Mai mult, orice cheltuială pe care o face o primărie pentru realizarea studiilor de fezabilitate, consultanţă şi altele, pot fi considerate cheltuieli eligibile, doar dacă selecţia furnizorului de servicii a fost făcută respectând toate prevederile legale în domeniul licitaţiilor publice şi numai dacă licitaţia a avut loc după aderarea la UE.
 
IMM-urile, obligate să menţină un cash-flow impecabil
 
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Iaşi 2000, Gheorghe Pleşu,  a dorit să ştie dacă de aceste facilităţi pot beneficia şi IMM-urile. "Teoretic, aceste reguli se pot aplica şi în cazul IMM-urilor care implementează proiecte de infrastructură, practic, însă, este extrem de dificil, întrucât trebuie respectate nişte reguli de înregistrare şi un cash-flow foarte stricte", a precizat Răzvan Coţovelea.
 
Mai mult, IMM-urile care accesează fondurile structurale trebuie să respecte legislaţia secundară de achiziţii publice pentru bunuri, echipamente sau servicii. De asemenea, nu se pot cumpăra maşini în leasing curent, ci doar în leasing operaţional, adică doar pe durata desfăşurării proiectului. "Trebuie ţinut un registru special în care se specifică kilometrajul, consumul, traseul, scopul deplasării. Nu pot să mă duc un pic până la mama soacră şi să spun: lasă că nu se cunoaşte acolo un litru sau doi de benzină plătite din fonduri europene. Vă avertizez că nu merge cu astfel de lucruri", a subliniat directorul Autorităţii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar.
 
TVA, suportat de stat pentru autorităţile locale, deductibil pentru IMM-uri, şi zero pentru ONG-uri
 
Guvernul României a transmis toate programele operaţionale la Comisia Europeană, iar procesul de negociere poate să dureze chiar şi şase luni. "Aceasta înseamnă că până la definitivarea procesului de negociere nu se poate oferi un ghid al solicitantului. Cu toate acestea, nu trebuie să vă speriaţi că nu va fi timp suficient pentru depunerea proiectelor. Pentru că în fiecare an se va aloca o anumită sumă la care se aplică regula n+2 sau n+3. Adică pentru fondurile rămase neabsorbite în 2007 se vor face licitaţii de proiecte şi în 2008 şi în 2009", a mai spus reprezentantul ministerului.
 
În ceea ce priveşte Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative", coordonat de MAI şi dedicat, aşa cum îi spune şi numele, instituţiilor administrative, suma totală alocată României pentru perioada 2007-2013 este de 244 milioane euro. "Finanţarea proiectelor depuse pe acest program va fi în proporţie de 85% de la Fondul Social European, 13% de la Guvern, iar 2% reprezintă contribuţia proprie a beneficiarului" a afirmat Răzvan Coţovelea.
 
Cunoscând faptul că lucrurile nu stau atât de roz, domnul Lucian Flaişer, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, a cerut explicaţii cu privire la plata TVA-ului la proiectele depuse pe fonduri structurale.
 
"Ce facem cu TVA-ul? Cine îl plăteşte? La noi, în România, TVA-ul reprezintă aproape jumătate din valoarea proiectului, nu este ca în celelalte ţări UE unde cota este de 4-5%", s-a plâns domnul Flaişer. Răspunsul nu a venit din partea reprezentanţilor Guvernului ci de la o persoană din public, ce s-a dovedit a fi mai informată decât "specialiştii" veniţi de la Bucureşti, cu privire la ce se întâmplă în Palatul Victoria. Pentru IMM-uri, TVA-ul este deductibil, ONG-urile sunt scutite, iar pentru proiectele instituţiilor de administraţie publică, acesta este suportat de la bugetul de stat, conform unei Ordonanţe de Guvern emisă recent.
 
În continuare, reprezentantul MFP a ţinut să precizeze că organizarea licitaţiilor internaţionale este obligatorie pentru proiectele care depăşesc pragul de 5 milioane euro. "De licitaţie se poate
ocupa atât beneficiarul, cât şi autoritatea de management, adică ministerul care gestionează programul operaţional pe care se aplică proiectul. Rugămintea noastră este să se lase licitaţiile internaţionale în seama acesteia din urmă, întrucât este mult mai capabilă să facă o licitaţie cu mai puţine şanse de contestaţii. Dacă, din păcate, vă confruntaţi cu situaţii de contestaţii, nu-i evitaţi pe cei nemulţumiţi. În majoritatea cazurilor, dacă li se explică unde nu au dreptate, atunci renunţă înainte de a se ajunge la Consiliul de Remediere a Contestaţiilor", a sfătuit Răzvan Coţovelea.
 
Pornind de la experienţele avute cu licitaţiilor pentru Centrul Expoziţional şi pentru Aeroport, ambele contestate, preşedintele CJ Iaşi a replicat faptul că, de obicei, contestatarii se duc direct la Consiliul de Remediere a Contestaţiilor, iar beneficiarul află despre reclamaţie, chiar şi după câteva luni de la licitaţie, când contractele sunt deja semnate, iar lucrările sunt începute.
 
Reguli de bază pentru accesarea cu succes a Fondurilor Structurale
 
Primul lucru de care trebuie ţinut cont, înainte de depunerea unui proiect, este să se verifice dacă se încadrează în schema de finanţare a programului accesat.
 
"De asemenea, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţările foste comuniste este incertitudinea asupra proprietăţii pe teren sau clădiri, din cauza procesului de retrocedare. De aceea este bine să vă interesaţi foarte bine, înainte de a realiza proiectul, cu privire la titlurile de proprietate, litigii, certificate de moştenire şi altele. Mai bine achiziţionaţi un alt teren, pentru că este considerată cheltuială eligibilă în economia proiectului, decât să treceţi la mijloace fixe un teren pentru care vă treziţi cu proces, în timpul derulării proiectului. Riscaţi să pierdeţi finanţarea, cel puţin la un capitol dacă nu pentru tot proiectul. Lista cheltuielilor eligibile este postată în variantă de proiect pe site-ul www.mfinante.ro. Vă puteţi inspira cu privire la posibile cheltuieli, la care nici nu v-aţi gândit, pe care să le adăugaţi la proiectele dumneavostră pentru a vă ajuta să creşteţi valoarea grant-ului", a explicat Răzvan Coţovelea.
 
Întârzierile în implementarea etapelor proiectului sunt la fel de periculoase. Acestea survin, de cele mai multe ori, din cauza neînţelegerilor dintre supervizorul şantierului, constructor şi proiectant.
 
"Constructorul spune că ceea ce a proiectat arhitectul este aberant şi nu se poate realiza, responsabilul de şantier dă vina pe constructor şi se formează un cerc vicios. Însă, de pierdut, pierde beneficiarul care se vede nevoit să continue proiectul din banii proprii. Din păcate, nu se va putea face o listă neagră a antreprenorilor care nu s-au ţinut de treabă, până în prezent. Direcţia de Ajutor de Stat şi Concurenţă din cadrul Comisiei Europene interzice să se facă astfel de liste, aşa că rămâne să vă interesaţi din surse proprii", a dezvăluit reprezentantul MFP.
 
Trei nivele  de control financiar pe proiectele europene, în funcţie de analiza de risc
 
Un alt sfat pentru cei care intenţionează să acceseze fonduri structurale este să cumpere pentru departamentul contabil un fişet separat doar pentru proiectul respectiv în care să se ţină o evidenţă contabilă foarte strictă, să fie îndosariată toată corespondenţa şi toate actele, oricât de neînsemnate ar părea. "Auditul pe proiectele structurale este foarte sever. Numai pe componenta financiară sunt trei instanţe de control", a menţionat Răzvan Coţovelea.
 
Astfel, Nivelul I de audit este aplicabil tuturor proiectelor, întrucât inspectorii Organismelor Intermediare controlează toţi beneficiarii declaraţi câştigători pe programul operaţional de care răspund.
 
Mai departe, în funcţie de analiza de risc, sunt auditate 15% dintre proiecte de către Autoritatea de Management a proiectului, adică de ministerul care gestionează programul operaţional. Iar, la 5% dintre beneficiarii de proiecte cu cel mai mare risc de fraudă se întreprind controale financiare de către auditul Autorităţii de Certificare, format din experţi români angajaţi ai Consiliului Europei. Aceştia au dreptul de a controla inclusiv autorităţile de management, astfel încât să nu se strecoare nici un fel de neregulă în accesarea fondurilor europene.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.