"Schimb de focuri" pe tema noului Cod al Construcţiilor

0
 
Din momentul lansării ideii de reorganizare a legilor care reglementează domeniul construcţiilor sub forma unui cod legislativ, principalii jucători ai sectorului s-au trezit protagoniştii unui teatru de luptă. Deşi nu atât de vizibil şi "colorat" precum spectacolul politic oferit de Băsescu şi Tăriceanu, "schimbul de focuri" pe tema legislaţiei din construcţii este deosebit de important prin prisma consecinţelor care se vor răsfrânge asupra celui mai activ domeniu al economiei româneşti.
 
În prezent, proiectul Codul Construcţiilor se află în dezbatere publică şi a fost înaintat ministerelor şi instituţiilor interesate pentru formularea de observaţii şi propuneri privind îmbunătăţirea acestuia. Având în vedere implicaţiile sociale şi economice, proiectul, conform reglementărilor legale, trebuie supus unor analize riguroase pentru a ajunge într-o formă completă pe masa forului legislativ spre aprobare şi implementare.
 
De ce este necesar un cod al construcţiilor?
 
Ca urmare a dinamicii evoluţiei activităţii în domeniul construcţiilor în ţara noastră, în ultima perioadă au fost constatate disfuncţionalităţi majore în ceea ce priveşte interpretarea reglementărilor legale în domeniu, dar şi în ceea ce priveşte aplicarea acestora.
 
Legislaţia existentă este stufoasă şi în unele privinţe necorelată cu domeniile conexe, de cele mai multe ori interpretarea normelor aplicabile fiind discutabilă, atât în relaţia cu actele normative subsecvente sau conexe, cât şi în ceea ce priveşte coroborarea cu dispoziţiile Uniunii Europene în domeniu.
 
Având în vedere aceste neajunsuri, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi-a asumat sarcina (deloc simplă) a realizării unui cod al construcţiilor care să sistematizeze şi coreleze dispoziţiile din domeniu într-o structură unitară, pentru a elimina disfuncţionalităţile apărute până în prezent şi, totodată, pentru a clarifica aspectele privind armonizarea legislaţiei române în materia construcţiilor cu principiile şi reglementările Uniunii Europene.
 
O primă încercare a fost făcută, nu neaparat cu sorţi de izbândă. Aşa cum a fost elaborat de ISC, se pare că se doreşte ca reglementarea să fie aprobată ca lege, de Parlament, codul înlocuind toate, sau aproape toate legile, hotărârile de Guvern şi ordine ale Ministrului în vigoare.
 
Totuşi există îndoieli că textul propus este complet şi că înlocuirea poate fi posibilă. Dar, acceptând prin absurd că această înlocuire este posibilă, procedurile normale specifice practicii parlamentare ar face ca o reglementare cuprinzând 483 de articole să dureze probabil mai mulţi ani.
 
Ce se schimbă prin noul cod al construcţiilor?
 
Principalele modificări aduse de Codul Construcţiilor vizează următoarele aspecte:
• exercitarea controlului calităţii şi pentru clădirile de locuinţe cu parter şi parter şi un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor (în prezent acestea sunt exceptate de la controlul calităţii);
 
• clarificarea relaţiilor de subordonare dintre Planul de Urbanism General (PUG), Planul de Urbanism Zonal (PUZ) şi Planul de Urbanism de Detaliu (PUD);
 
•externalizarea Certificatului de urbanism, completată cu obligativitatea primăriilor de a înfiinţa biroul unic de obţinere a avizelor de la furnizorii de utilităţi. ISC apreciază că, astfel, se elimină birocraţia, este scurtat timpul de obţinere a autorizaţiilor de construire;
 
• introducerea Certificatului de conformitate a construcţiilor, document care va atesta respectarea cerinţelor esenţiale pentru construcţia supusă recepţiei la terminarea lucrărilor;
 
• obligativitatea asigurării clădirilor de către investitori sau de proprietari, pe durata execuţiei acestora şi pe toată durata de folosinţă;
 
• proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice române, care reabilitează termic locuinţele sau modernizează clădirile mai vechi de 50 ani, inclusiv din punct de vedere estetic, vor fi scutiţi de la plata taxei de eliberare a autorizaţiei de construire şi a impozitului pe locuinţă, pe perioada de rambursare a creditului contractat pentru lucrări;
 
• în vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor vor putea să-i oblige pe proprietarii locuinţelor încadrate în clasa I de risc seismic să ia măsurile de intervenţie stabilite prin raportul de expertiză tehnică.
 
• se va interzice construirea sub orice forma în zonele declarate "de risc", în consecinţă pentru construcţiile civile/industriale, situate în zonele inundabile, autorităţile administraţiei publice locale vor fi obligate să solicite demolarea acestora (dacă nu au autorizaţie de construire sau acte de proprietate) sau strămutarea proprietarilor (aceştia primind despăgubiri în condiţiile legii). Eliberarea de autorizaţii de construire pe aceste perimetre inundabile va fi interzisă;
 
• Codul construcţiilor, pentru profesiile de arhitect, urbanist, inginer în construcţii şi inginer instalator asigură aplicarea principiilor privind libera circulaţie a forţei de muncă în interiorul UE.
 
Elementul de noutate absolută îl constituie acordarea aceloraşi drepturi tuturor factorilor implicaţi în elaborarea unui proiect de execuţie de la concepţie până la punerea în operă.
 
• una din propunerile proiectului este întărirea răspunderii civile, astfel încât beneficiarii clădirilor să fie protejaţi pe toa
tă durata de existenţă a clădirii de eventualele daune provocate de greşeli în proiectare sau execuţie.
 
• pentru "viciile ascunse" ale construcţiei, apărute într-un interval de 10 ani de la recepţia finală a lucrării, proiectantul, specialiştii verificatori de proiecte, experţii tehnici, dirigintele de şantier şi fabricanţii şi furnizorii de produse şi materiale de construcţii vor răspunde conform obligaţiilor ce le revin; pentru problemele structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi execuţie în vigoare la data realizării ei, persoanele menţionate vor răspunde pe toată durata de existenţă a construcţiei.
 
• o altă noutate este implementarea principiului "prezumţiei de nevinovăţie"; s-a introdus sancţiunea "AVERTISMENT", aceasta aplicându-se în cazul în care măsurile corective dispuse prin actul de control vor fi duse la îndeplinire în termen de 5 zile de la data constatării faptei.
 
Critici aduse proiectului de către Ordinul Arhitecţilor din România
 
• Inspectoratul de Stat în Construcţii nu are capacitatea de a elabora un astfel de proiect;
 
• Proiectul de cod a fost elaborat fără consultarea specialiştilor din domeniile care fac obiectul reglementării propuse de proiectul de cod;
 
• Textul proiectului de cod evidenţiază faptul că echipa care l-a elaborat a fost formată, preponderent, din ingineri;
 
• Proiectul ignoră directivele europene şi reglementările specifice în domeniul arhitecturii şi urbanismului;
 
• Proiectul amplifică paralelismele în legislaţie, în loc să le elimine;
 
• Iniţierea proiectului s-a făcut fără a se cunoaşte că MTCT a iniţiat un amplu proces de auditare a legislaţiei în domeniul urbanismului de către o echipă de specialişti francezi şi români;
 
• Proiectul nu simplifică procedurile de autorizare;
 
• Legislaţia din domeniile abordate în proiectul de cod s-a realizat de-a lungul unei perioade semnificative, caz în care abrogarea acesteia va duce la crearea unor disfuncţionalităţi insurmontabile;
 
• În prezent, disfuncţionalităţile din domeniile reglementate prin proiectul de cod se datorează neaplicării prevederilor legale;
 
• Inspectoratul de Stat în Construcţii trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea de îndeplinire a competenţelor de control conferite de lege şi rămâne de soluţionat competenţa acestei instituţii de a controla documentaţiile de urbanism;
 
• Inspectoratul de Stat în Construcţii ar trebui să se preocupe de îmbunătăţirea politicilor de recrutare a pesonalului propriu pentru că specialiştii de tip ingineri sudori, electronişti ş.a. nu au legătură cu obiectul de activitate al instituţiei
 
Observaţii ale Patronatului Societăţilor din Construcţii
 
• Codul a realizat o preluare trunchiată a unor prevederi din mai multe legi şi reglementări din domeniul construcţiilor. Mult mai potrivit ar fi fost un cod care, pe parcursul a puţine articole, să se refere la principii generale şi să facă trimiteri la legile în vigoare.
 
• Ar fi fost utilă preluarea unor idei legate de modernizarea Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii şi susţinerea preocupării de aliniere la practica din construcţii în Europa privind multitudinea de tipuri de asigurări profesionale în construcţii.
 
• Lipsesc cu desăvârşire prevederi privind importanţa echipamentelor tehnologice de execuţie a lucrărilor de construcţii. Echipamentele de construcţii sunt un element esenţial al calităţii în construcţii.
 
• Gestionarea sistemului de certificare a produselor, a recunoaşterii şi desemnării organismelor (organisme de certificare, laboratoare de încercări, organisme de inspecţie de terţă parte) nu poate fi realizată de către ISC. Această activitate se realizează de către MTCT, prin CTPC.
 
• În cadrul art. 204, referitor la exercitarea profesiei de inginer în construcţii, nu apare specializarea Ingineria şi managementul resurselor tehnologice în construcţii care are misiunea de a pregăti ingineri capabili să conceapă şi să conducă procese şi tehnologii complexe de construcţii-montaj şi să asigure exploatarea optimă a maşinilor şi echipamentelor utilizate în construcţii.
 
• Conform sistemului de legislaţie existent în ţara noastră, "aprobarea reglementărilor tehnice (deci şi a codului) ar trebui să revină Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului". Din acest motiv, lucrarea elaborată de ISC trebuie însuşită de MTCT în vederea promovării.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.