Bacăul vrea să „breveteze” brânza de Brusturoasa ca produs tradiţional românesc

0
 
Ciobanii din satul Brusturoasa au depus la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău documentaţia necesară înregistrării brânzei făcute în propriile stâne drept produs tradiţional românesc. În sprjinul demersului lor, cei şapte ciobani au constituit "Asociaţia crescătorilor de animale din zona montană Brusturoasa". Această localitate este întinsă pe şapte vârfuri de munţi, pe fiecare munte existând câte o stână.
 
Ciobanii din Brusturoasa susţin că toate produsele din lapte de oaie pe care le fac ei au la bază tradiţia şi experienţa a sute de ani, iar ideea de a solicita Certificatul de Produs Tradiţional le-a venit după ce au participat la o expoziţie organizată la Torino. "În urmă cu ceva vreme, am participat şi noi, pentru prima dată, la o expoziţie la Torino. Ne-am dus cu brânza de Brusturoasa. Nu am luat multă! Cred că nici zece kilograme nu aveam la noi. Nu ne-am dus să vindem brânza, ci doar să ne facem cunoscuţi peste hotare.
 
Toţi au fost încântaţi de gustul brânzei de Brusturoasa. Când ne-am întors acasă, ne-am gândit să omologăm produsele obţinute din laptele de la oile din zonă", a spus viceprimarul Sorin Atonoaie, care este şi preşedinte onorific al asociaţiei constituite de ciobani. El a mai afirmat că normele europene în acest domeniu sunt dure, iar ciobanii sunt puşi în dificultate de faptul că Uniunea Europeană impune ca vasele şi aparatura în care se prepară brânza, untul şi urda să fie din inox.
 
"Produsele noastre sunt unice pentru că folosim doar vase din lemn de brad şi de paltin", a susţinut baciul Fănică Matei. Procesul de fabricaţie al brânzei de Brusturoasa nu poate fi descris mai bine decât prin cuvintele acestuia: "oile sunt mulse manual, apoi sunt date la «golul stânei», la răcoare, să se odihnească. Laptele se strecoară prin şase tifoane şi se pune în budacă, să stea o oră cu cheag de miel. Cheagul se pune numai cu o lingură de paltin, pentru că altfel îşi schimbă gustul. Apoi se pune la foc şi se aşteaptă cam o oră, pentru a se alege caşul".
 
Baciul Matei a povestit în continuare cum se strecoară caşul şi se lasă la dospit cam două-trei săptămâni. Apoi se curăţă de prima coajă şi se dă prin ravac, acesta fiind un fel de maşină de tocat. După ce se sărează, se frământă manual şi apoi se aruncă la covată. Astfel, se ajunge la cea mai interesantă etapă, aceea a verificării dacă brânza este bună de păstrat pentru iarnă: "se ia o bucăţică mică de brânză, cam cât o nucă, şi se aruncă spre o covată de lemn.  Daca brânza se lipeşte, înseamna că e bună, dacă se împrăştie nu o să reziste peste iarnă şi trebuie consumată imediat", spune baciul. Dacă e bună, brânza "se bate în coaja de brad" şi se pune la rece, în brânzărie, îngropată în pământ la o adâncime de un metru şi jumătate.
 
Locul trebuie să fie acoperit cu muşchi de pământ, ca să ţină răcoare. Recipientul în care se păstrează brânza se face din coajă de brad. Se ia de pe copac cam jumătate de metru de coajă şi se fierbe în zerul de la urdă până se face galbenă şi moale. Se lasă să se zvânte şi apoi se coase şi se îndeasă în ea brânza.
 
Tot acest proces tehnologic are la bază lemnul, iar ciobanii se tem că dacă folosesc vase din inox, conform normelor UE, brânza lor îşi va pierde din calităţi. Inoxul, însă, nu i-a descurajat deloc pe unii producători de brânză, drept dovadă, unul dintre aceştia – Rodica Ferchiu din Asău – a obţinut deja Certificatul de Produs Tradiţional Românesc.
 
Vacile sale pasc într-o zonă polifloră, unde predomină plantele medicinale. Aşa se face că laptele are un gust deosebit şi, deşi nu a fost la nici un medic pentru a verifica dacă laptele şi brânza pe care le obţine ea pot trata diferite boli, sătenii afirmă că laptele ei îi vindecă pe copiii care au "roşu în gât" sau tuşesc.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.