Piaţa locală, în vizorul inspectorilor de concurenţă

0
 
În perioada 22-23 martie, în Sala Senat a Universităţii "Al. I. Cuza", s-a desfăşurat seminarul "Noi provocări pentru România în cadrul Politicii de Concurenţă în Uniunea Europeană". "Seminarul face parte dintr-o serie de acţiuni organizate de Consiliul Concurenţei în parteneriat cu experţi ai Comisiei Europene şi are ca obiectiv promovarea culturii concurenţei, respectiv informarea mediului de afaceri, ai reprezentanţilor magistraturii, ai instituţiilor şi autorităţilor publice cu privire la reglementările aplicabile în prezent în domeniul concurenţei", ne-a declarat Constantin Bilaus, inspector de concurenţă coordonator al Inspectoratului de Concurenţă Iaşi.
 
Invitaţi de onoare ai evenimentului au fost doi experţi comunitari: Giovanni Napolitano, expert PHARE, şi Aurelio La Torre, consilier de pre-aderare pentru România din partea PHARE.
 
Giovanni Napolitano a susţinut o informare despre "Evoluţiile recente în politica de concurenţă în UE şi consecinţele apărute în aplicarea ei la nivelul statelor membre", precum şi despre modul în care se reuşeşete descoperirea practicilor anticoncurenţiale şi identificarea probelor necesare. Prezentarea a fost însoţită de cele mai semnificative cazuri de practici anticoncurenţiale care au fost descoperite în ţările dezvoltate şi cu tradiţie antreprenorială, unde urmărirea şi cercetarea u-nui caz de anticoncurenţă, ca de exemplu Shell sau Microsoft, poate dura chiar şi cinci ani. La rândul său, Aurelio La Torre a prezentat proiectul de colaborare între Italia şi România, în domeniul concurenţei, dar a adus în discuţie şi aspecte privind concurenţa în domeniul achiziţiilor publice.
 
"Teoretic, în orice activitate economică există probabilitatea apariţiei unor practici cu caracter anticoncurenţial, dat fiind faptul că orice întreprinzător, în dorinţa de a-şi maximiza profitul, îşi elaborează propriile strategii care pot conţine şi elemente de natură anticoncurenţială. Pentru judeţul Iaşi, nu putem vorbi de existenţa, până în prezent, a unor practici dovedite, pentru că suspiciuni există fără îndoială", a afirmat Constantin Bilaus.
 
Concurenţa neloială nu este sinonimă cu practica anticoncurenţială
 
Un aspect important observat în practică este că oamenii de afaceri, şi nu numai, nu fac distincţie între "practicile anticoncurenţiale", ce fac obiectul Consiliului Concurenţei, şi "concurenţa neloială", ce intră în competenţa de cercetare a Ministerului Finanţelor Publice. "În esenţă, practicile anticoncurenţiale privesc raporturile care afectează relaţiile între persoanele juridice, fiind vorba, fie de înţelegeri ascunse sau tacite între agenţi economici ce pot avea drept consecinţă afectarea, denaturarea sau împiedicarea liberei concurenţe, fie de abuzul de poziţie dominantă pe o anumită piaţă.
 
Exemple pot fi înţelegerile între agenţi economici de a se folosi un anumit preţ pe piaţă, înţelegerile de trucare a licitaţiilor, impunerea unor preţuri de monopol sau de ruinare. Aceste aspecte sunt reglementate de Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată" a explicat inspectorul coordonator al Inspectoratului de Concurenţă Iaşi.
 
De cealaltă parte, fenomenele de concurenţă neloială au în vedere, în mod prevalent, fără a fi vorba de excluderea comportamentelor anterioare, existenţa unor practici de natură să prejudicieze imaginea sau interesele economice legitime ale altor întreprinzători.
 
"De exemplu, prezentarea denaturată a activităţii unui agent economic în scopul de a i se creea o imagine falsă pe piaţă sau influenţarea clientelei. Cea mai des întâlnită pe tarabele de la noi este utilizarea emblemei, a mărcii, identice sau puţin modificată, pe un produs falsificat sau contrafăcut pentru a induce ideea că acesta este fabricat de o firmă cu renume", a mai arătat Constantin Bilaus. Aceste practici sunt reglementate de Legea nr.11/1990 privind combarea concurenţei neloiale, modificată şi completată prin Legea nr. 293/2003.
 
Amenzi de milioane de euro pentru practici anticoncurenţiale
 
Conform articolului Legii Concurenţei nr 21/2996 republicată, "constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior" o suită întreagă de fapte cuprinse în articolul 5, ca, de exemplu, înţelegerile exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici. De asemenea, sunt ilegale orice decizii luate de asociaţiile de agenţi economici şi orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care urmăresc:
 
a) fixarea concertată a preţurilor de vânzare ori de cumpărare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale;
 
b) limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice ori investiţiilor;
 
c) împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vânzări şi achiziţii ori pe alte criterii;
 
d) aplicarea, în privinţa partenerilor comerciali, a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziţia concurenţială;
 
e) condiţionarea încheierii unor contracte de acceptare de către parteneri a unor clauze stipulând prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;
 
f) participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau la alte selecţii de oferte.
 
Conform articolului 6, este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante pe piaţa românească prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii economice ori prejudicierea consumatorilor.
 
"Conform articolului 8, o serie de prevederi nu se aplică în cazul agenţilor economici sau grupărilor de agenţi economici la care cifra de afaceri pentru exerciţiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncurenţiale nu depăşeşte un plafon stabilit anual de către Consiliul Concurenţei. Astfel, sunt cercetate doar companiile mari, fapt ce explică amenzile imense, aplicate de către Consiliul Concurenţei, ce pot ajunge la zeci de milioane de euro, şi nu zeci de milioane de lei vechi, aşa cum se întâmplă la alte organe de control", a mai precizat inspectorul coordonator al Consiliului Concurenţei Iaşi.
 
Cu toate acestea, legea prevede ca limitarea răspunderii pentru agenţii de talie mică să nu se aplice în cazul în care practicile anticoncurenţiale do-vedite se referă la preţuri, tarife, acorduri de partajare a pieţei sau licitaţii.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.