Sistemele de alimentare cu apă din Bacău zac nefolosite

0
  • •  Până în prezent, doar 2.480 de gospodării s-au branşat la sistemele de alimentare cu apă, adică aproximativ 1% din totalul celor care ar fi avut această posibilitate
 
Consilierii judeţeni din Bacău au solicitat o verificare a modului de funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă din comunele judeţului, existând informaţii că multe astfel de investiţii zac nefolosite.
 
În judeţul Bacău s-au realizat, până acum, 17 sisteme de alimentare cu apă în mediul rural, dintre acestea 13 trecând în administrarea consiliilor locale. 16 sisteme au fost deja finalizate şi recepţionate, cu excepţia celui de la Faraoani, două au ieşit din garanţie – Letea Veche şi Traian, iar celelalte se află încă în perioada de garanţie.
 
Până în prezent, la aceste sisteme de alimentare cu apă s-au branşat 2.480 de gospodării, din cele 219.000 care ar fi avut această posibilitate, conform raportului prezentat de Cornelia Gireadă, director executiv al Consiliului Judeţean Bacău. Ceilalţi săteni preferând să folosească în continuare apa din fântâni, chiar dacă aceasta nu corespunde din punct de vedere sanitar, ceea ce face ca investiţii de milioane de dolari să se dovedească inutile.
 
Pentru sistemul de alimentare cu apă la sate, judeţului Bacău i s-au alocat 19 milioane de dolari, bani destinaţi realizării puţurilor, staţiilor de pompare şi tratare, reţelei de distribuţie şi cişmelelor.
 
Apa consumată de la cişmele trebuie plătită de către Consiliul Local, multe dintre autorităţile locale neavând fonduri în acest sens, iar gospodăriile ar putea fi branşate individual.
 
Conform situaţiei existente la nivelul Consiliului Judeţean, apa curge în prezent doar la cişmelele din Sărata şi Traian, iar în restul localităţilor instalaţiile au rămas uscate încă de la recepţionare, din cauza condiţiilor stricte stabilite iniţial.
 
După recepţia lucrărilor, apa de la cişmele nu putea fi băută timp de trei luni, perioadă în care se monitoriza şi analiza calitatea apei. Populaţia avea posibilitate de se branşa individual doar după şase luni de la finalizarea reţelelor de alimentare cu apă. Acestor probleme li se adaugă şi factorul de ordin birocratic.
 
Procesele verbale de recepţionare a lucrărilor sunt semnate de primari, dar preluate de Consiliul Judeţean, ca mai apoi, prin hotărâre a administraţiei judeţene, investiţiile să treacă în administrarea primăriilor locale. În plus, mai sunt şi situaţii cum este cea de la Letea Veche, unde trebuie schimbat proiectul.
 
Acolo, alimentarea cu apă se realizează de către RAGC, iar consumatorii sunt nevoiţi să plătească apa ca în Bacău, ceea ce face ca mulţi cetăţeni să refuze să se branşeze. Se caută soluţii în vederea realizării unui foraj, prin care să se aducă apa în instalaţii la preţuri mai mici pentru localnici.
 
În acest context, în judeţul Bacău, programul de alimentare cu apă la sate, finanţat din credite externe contractate de Guvern, îşi dovedeşte ineficienţa, ceea ce pune sub un mare semn de întrebare atât utilitatea investiţiilor, dar şi modalitatea de administrare a acestui sistem.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.