Pentru a combate lucrătorii ilegali, UE „atacă” patronii

 
Legislaţia va impune statelor membre în UE să crească de la 2 la 10% numărul companiilor inspectate în fiecare an  
 
Grupurile de afaceri europene consideră că măsurile riscă să penalizeze pe nedrept agenţii economici pentru eşecul guvernelor de a gestiona problema imigraţiei ilegale
 
Persoanele individuale şi companiile care angajează dădace şi muncitori în construcţii şi în agricultură, fără ca aceştia să stea legal în ţara de rezidenţă, s-ar putea confrunta cu amenzi dure şi cu condamnări la închisoare, conform unui proiect de lege al Uniunii Europene menit să îi descurajeze pe cei care angajează imigranţi ilegali.
 
Propunerea legislativă – notează Dan Bilefsky, în cotidianul "The International Herald Tribune" – este menită să oprească afluxul celor aproximativ 500.000 de imigranţi ilegali care intră în Uniunea Europeană în fiecare an, mulţi dintre aceştia fiind exploataţi pe uriaşa piaţa neagră din Europa.
 
Comisia Europeană estimează că, în acest moment, există aproximativ 8 milioane de imigranţi ilegali în Uniunea Europeană, în condiţiile în care se apreciază că între 7-16% din PIB-ul UE vine de la aceştia.
 
Franco Frattini, comisarul european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, a declarat că nu mai poate privi cu pasivitate felul în care imigranţii ilegali din Africa, Orientul Mijlociu şi Balcani trudesc asemenea unor sclavi, în timp ce salariile în scădere ale muncitorilor legali subminează competitivitatea economică în Europa.
"Certitudinea găsirii muncii la negru în statele membre ale UE este principala forţă din spatele migraţiei ilegale", a precizat acesta, subliniind că noile reguli vor viza atât marile companii, cât şi persoane private.

 
Sancţiuni aspre pentru angajatori

 
Conform proiectului, care trebuie supus aprobării guvernelor UE pentru a deveni lege, persoanele private descoperite că au angajat cu bună-ştiinţă dădace ilegale vor fi forţate să plătească salarii uriaşe, impozite şi contribuţii la serviciile sociale.
 
De asemenea, oricărui angajator care a angajat persoane la negru îi va fi interzisă participarea la contracte de intermediere publice la nivel naţional sau la primirea de subsidii timp de cinci ani.
Această măsură va afecta spre exemplu, fermele, care beneficiază de generoasele subsidii pentru agricultură de la guvernul naţional şi de la UE, dacă sunt găsite că angajează culegători ilegali.
 
Şi companiile vor fi amendate şi forţate să plătească costul repatrierii angajaţilor ilegali către ţara lor de origine. Pentru fraude mai importante, cum ar fi traficul de persoane sau angajarea repetată de lucrători ilegali, statele UE pot impune pedepse cu închisoarea, deşi propunerea lasă în sarcina guvernelor naţionale durata pedepsei.

 
Frattini cere controale pe bandă rulantă

 
Frattini a declarat că legislaţia va cere statelor membre în UE să crească de la 2 la 10% numărul companiilor inspectate în fiecare an pentru a vedea dacă angajează imigranţi ilegali.
"În momentul de faţă, controalele sunt prea slabe. De fapt, nu există controale", a mărturisit comisarul european.
 
Unele grupuri de afaceri europene s-au plâns de faptul că propunerile formulate la nivel european riscă să creeze o birocraţie suplimentară nedorită, penalizând în acelaşi timp pe nedrept mediul de afaceri pentru eşecul guvernelor de a gestiona problema imigraţiei ilegale.
Matthew Knowles, purtător de cuvânt al Federaţiei pentru Afaceri Mici, cel mai important grup de angajatori din Marea Britanie, declara că "această propunere loveşte în angajatorii oneşti cu reglementări suplimentare, în timp ce agenţii economici care fac afaceri necinstite vor continua să eludeze noile reglementări în acelaşi fel în care se comportă faţă de actualele reglementări".
 
Andrew Green, directorul "Migrationwatch", un ONG britanic care militează pentru un control mai puternic al migraţiei, a primit cu bucurie ideea înăspririi sancţiunilor, însă a avertizat că UE încearcă să "îşi bage nasul în probleme penale", care nu ţin de competenţa sa.
 
Propunerea Comisiei Europene se va lovi probabil de reticenţa masivă a guvernelor europene care s-au împotrivit până acum cedării suveranităţii în probleme sensibile cum ar fi migraţia. În timp ce proiectul legislativ nu propune o durată armonizată a pedepselor pe teritoriul UE, multe ţări din Uniune sunt reticente să îşi unifice propria legislaţie penală.
 
Oficialii UE sunt de părere că actuala criză a migraţiei din blocul european, responsabilă pentru sosirea în Europa a zeci de mii de imigranţi ilegali din nordul Africii, a ajutat la diminuarea rezistenţei faţă de o abordare comună.
 
În încercarea de a dovedi că propunerea Comisiei a avut ecou în statele membre, ministrul britanic pentru imigraţie, Liam Byrne, a anunţat un nou sistem de sancţiuni pentru companiile care angajează imigranţi ilegali, propunând ca acestea să fie amendate cu până la 10.000 de lire sterline, sumă care ar acoperi costul repatrierii unui imigrant ilegal din Marea Britanie. Ministrul a precizat că lucrătorilor care aplică pentru un post li se va cere să facă dovada certificatului de naştere şi a paşaportului.
 
Separat, Frattini a cerut statelor membre UE să îşi extindă ofertele de rezidenţă legală pentru lucrătorii calificaţi din Africa şi Asia, care ar urma să umple golurile din domenii cum ar fi construcţiile, cateringul şi turismul. Comisarul a subliniat că imigraţia legală rămâne vitală într-o Europă care îmbătrâneşte.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.