Proiect 2 în 1 la Iaşi: Pasaj subteran şi monument istoric la pachet

Concluzia discuţiilor cu privire la situl arheologic de la Hala Centrală purtată între specialiştii Primăriei Iaşi şi reprezentanţii comisiilor centrale ce se ocupă de soarta monumentelor istorice este una neplăcută pentru edilii Iaşului.
 
Concret, Virgil Polizu, preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, şi Viorica Puşcaşu, şefa Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice Iaşi, au decis că situl respectiv trebuie conservat în întregime prin găsirea unei soluţii de integrare a ruinelor în viitorul pasaj pietonal subteran de la Hala Centrală.
 
"Vestigiile trebuie păstrate şi incluse în arhitectura pasajului subteran, iar astfel ieşenii au posibilitatea să pună în valoare un monument istoric unic în ţară. Este imposibil să sapi în centrul istoric al Iaşului şi să nu găseşti vestigii importante. Cred că ruinele de importanţă istorică incontestabilă vor putea imprima pasajului respectiv şi un rol cultural, nu doar funcţional", a declarat Virgil Polizu.
 
Acesta a precizat faptul că, în cursul săptămânii trecute, ruinele de la Hala Centrală au fost înscrise în lista naţională a monumentelor istorice. Unii arheologi consideră că zidurile clădirii de secol XVII, dezgropate în centrul Iaşului, aparţin unui han, iar alţii consideră că, în mijlocul actualului bulevard Anastasie Panu, ar fi existat o bibliotecă.
 
"Cred că ruinele aparţin unei cladiri unde s-au desfăşurat activităţi culturale, în genul celor de la  Librăriile Cărtureşti", a precizat Virgil Polizu.

 
Alţi bani, alte proiecte, pentru pasajul subteran

 
 
Ruinele au fost descoperite accidental în urmă cu două luni de constructorii care se ocupă de pasajul Hala Centrală. De atunci lucrările au fost oprite, până la clasificarea din punct de vedere arheologic a sitului respectiv.
 
 
Iniţial, valoarea proiectului de construire a pasajului pietonal subteran a fost evaluată la 4,5 milioane de euro, iar termenul de finalizare era luna octombrie 2007. În mod evident, schimbarea soluţiei tehnice va înghiţi mult mai mulţi bani, iar termenul de finalizare, care în orice caz ar fi fost depăşit, va fi împins mult peste data anunţată.

 
"Din păcate va trebui să suplimentăm bugetul alocat iniţial acestei investiţii. De asemenea, trebuie să readaptăm proiectul. Pe lângă proiectul de pasaj, ne trebuie unul de consolidare şi de punere în valoare a vestigiilor. Arhitecţii şi arheologii vor lucra la două-trei variante pentru a găsi o soluţie de integrare a vestigiilor.
 
Este posibil ca pasajul să treacă prin ruine", a afirmat primarul Gheorghe Nichita. Acesta a mai precizat că se va adresa reprezentanţilor Inspectoratului de Stat în Construcţii şi Ministerului Culturii în scopul identificării surselor de finanţare pentru noua variantă de pasaj subteran.

 
Primăria Iaşi cumpără "jucării teleghidate" pentru Râpa Galbenă

 
Un alt monument aflat pe ordinea de zi a autorităţilor ieşene este Râpa Galbenă. Pentru a vedea dacă lucrările de refacere a acestui obiectiv au meritat investiţia de 1,7 milioane RON de la bugetul local, specialiştii municipalităţii intenţionează să achiziţioneze un sistem de monitorizare cu senzori necesar supravegherii drenurilor si a pânzei freatice.
 
Şefii Primăriei Iaşi, pasionaţi de proiecte SF de genul parcărilor inteligente şi alte "jucării teleghidate" de care nu au avut parte în copilărie, vor să cheltuiască pentru noua atracţie nu mai puţin de 100.000 RON.  Motivul este că trebuie să vadă în orice moment dacă, drenurile din zona respectivă funcţionează sau nu.

 
"Documentaţia pentru această licitaţie a fost finalizată, urmând ca în zilele următoare să anunţăm concursul de oferte. Scopul acestui sistem de monitorizare cu ajutorul senzorilor este de a ne spune exact când drenurile funcţionează şi când nu funcţionează.
Aceasta deoarece vrem să evităm degradarea investiţiei, dar şi infiltrarea necontrolată a apei, ce poate distruge monumentul proaspăt refăcut", a declarat Mihai Chirica, directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Iaşi.  
 
Prin caietul de sarcini, municipalitatea cere ofertanţilor ca pachetul cu aparatură, ce urmează a fi achiziţionat, să cuprindă 28 de senzori. "Dintre aceştia, 25 de senzori vor fi montaţi pe sistemul de drenaj, iar trei în foraje, pentru supravegherea nivelului pânzei freatice", a explicat Chirica.
 
De asemenea, în zona Râpa Galbenă, va fi montat un modem, alimentat cu energie solară, care va monitoriza şi va stoca informaţiile transmise de senzori.
 
 
 
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.