GEA a creat un instrument de măsurare a competitivităţii în Regiunea Nord-Est

 
În data de 27 iunie, a avut loc, la Iaşi, seminarul cu tema "Competitivitatea regională în contextul Agendei Lisabona". Seminarul a fost organizat cu sprijinul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est şi s-a axat pe expunerea rezultatelor unui studiu asupra evoluţiei economice a regiunii, realizat de specialiştii din cadrul Grupului de Economie Aplicată (GEA).
 
"Suntem la Iaşi după patru seminarii susţinute, la alte agenţii de dezvoltare din ţară, pe tema competitivităţii regionale în contextul Agendei Lisabona. Este vorba despre un proiect pilot în România care are ca prim obiectiv construirea capacităţii de evaluare competitivă la nivelul regiunilor de dezvoltare. Proiectul îşi propune, de asemenea, să preîntâmpine nevoile regionale de absorbţie a fondurilor structurale", a spus Valentin Cojanu, expert în cadrul GEA.
 
Strategiile europene abstracte, transpuse în obiective măsurabile
 
Specialiştii au realizat un proiect din care a reieşit "Matricea de evaluare a competitivităţii regionale" autohtone în concordanţă cu Agenda Lisabona. "Agenda Lisabona este cel mai important proiect european de dezvoltare, este reflectarea gândirii strategice pentru economie şi societate la nivel comunitar. Gândită iniţial pentru a ajuta Europa să devină cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere, până în 2010, Agenda Lisabona a suferit, în martie 2005, o revizuire. Pentru că s-a observat că în realitate, industria prelucrătoare continuă să deţină ponderea majoritară în economie şi la forţa de muncă, s-au întors către lucruri mai palpabile, adică accentul a fost mutat pe creşterea economică bazată pe progres tehnologic şi pe ocuparea forţei de muncă", a explicat Valentin Cojanu.
 
Cea mai cunoscută dintre ţintele concrete ale Agendei este angajamentul luat de către ţările membre UE, inclusiv de România, de a cheltui 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare şi de a facilita cheltuieli private cu acelaşi scop de 2% din PIB.
 
"Agenda Lisabona trebuie înţeleasă şi transformată dintr-o strategie  abstractă a UE într-un obiectiv măsurabil al fiecărei regiuni, în competiţie cu ea însăşi şi cu celelalte regiuni. O consecinţă a iniţiativelor lansate la nivel european a fost realizarea unei Platforme de Monitorizare a Agendei Lisabona (PML) cu o componentă web şi o componentă de ateliere de lucru cu participanţii", a mai spus Cojanu.
 
Prima fază a PML, prin care autorităţile locale sunt invitate să participe la procesul de examinare a Agendei Lisabona, a devenit operaţională în noiembrie 2006. Autorităţile din România şi Bulgaria, care au devenit membre UE ulterior acestei date, vor putea interveni la faza următoare a apelului.
 
"Partea ştiinţifică a acestui proiect constă într-un sistem de clasificare econometric al regiunilor în 11 grupe în funcţie de caracteristicile socio-economice cuantificate de EUROSTAT. Ne-am gândit să nu aşteptăm până când România va fi invitată să participe cu date, astfel că am realizat o matrice autohtonă de evaluare a competitivităţii regionale, ce are destule asemănări cu PML, dar nu se suprapune acesteia. Este un instrument complementar, mai uşor de folosit şi poate mai adaptat necesităţilor regiunilor României în contextul actual de dezvoltare", a punctat Valentin Cojanu.
 
Evaluarea competitivităţii în cea mai slabă regiune
 
Specialiştii GEA au prezentat matricea de evaluare a competitivităţii la nivelul Regiunii Nord-Est în funcţie de trei indicatori: economici, sociali şi tehnologici. Indicatorii economici, culeşi prin sondaj, sunt: PIB pe cap de locuitor, Rata de creştere a PIB, Productivitatea muncii, Exporturi nete, Formarea brută de capital fix, Venit net pe cap de locuitor.
 
Cei sociali sunt: Dispersia ratei de ocupare, Ocuparea forţei de muncă per total, Ocuparea forţei de muncă în rândul femeilor, Indicele speranţei medii de viaţă. Iar cei tehnologici sunt: Cheltuieli publice în domeniul cercetare-dezvoltare (C&D), Acces la internet, Licenţe universitare în domeniul tehnic. "Regiunea Nord-Est am numit-o noi, o regiune «de jos» din cauza rezultatelor statistice care o situează pe ultimul loc în ţară", a afirmat Valentin Cohanu. "Din populaţia de 3,7 milioane de locuitori, peste 56% locuieşte în mediul rural. Cu toate că deţine o cincime din populaţia ţării, exporturile realizate de economia regională ocupă doar 7,3% din exportul naţional. Creşterea economică se situează undeva la 2,2%, în 2005, şi la 5,6%, în 2006, iar rata şomajului este de 6.8%", a argumentat acesta.
 
Faptul că Regiunea Nord-Est se află pe ultimul loc la indicatorii economico-sociali se poate vedea foarte clar şi din datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pentru anii 2003-2006, PIB-ul pe cap de locuitor în regiune a înregistrat o descreştere în comparaţie cu PIB-ul naţional. "Mai grav decât atât este faptul că din estimările Consiliului Naţional de Prognoză (CNP) reiese că, în 2008, pentru Regiunea Nord-Est nu se întrevede o creştere comparativă cu dezvoltarea naţională, ceea ce face ca diferenţa faţă de celelalte regiuni din ţară să crească", a mai spus Cojanu.   
 
Codaşi, dar "cu lipici" la fondurile de preaderare
 
Prognoza pesimistă asupra indicelui de dezvoltare economică a Regiunii, în ciuda faptului că autorităţile s-au lăudat că în Nord-Est s-a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie a fondurilor de preaderare din ţară, a intrigat audienţa. Explicaţia specialiştilor GEA a fost că nu este suficient să ai un grad de absorbţie de 100% a fondurilor europene pentru a obţine o creştere economică.
 
"Proiectele pe fonduri structurale nu au avut drept ţintă dezvoltarea regională, banii au fost direcţionaţi către mici iniţiative care nu au un impact major asupra performanţei indicatorilor economici. Asta nu trebuie să ne sperie pentru că aşa s-a întâmplat şi în alte regiuni ale UE. Irlanda, de exemplu, a înghiţit bani europeni timp de 20 de ani, până când au început să se vadă rezultatele", a explicat Valentin Cojanu.
 
Acesta a ţinut să precizeze că în cazul fondurilor structurale se va schimba radical construcţia justificării proiectelor.
 
Directorul economic al unei firme din Regiune, prezent la seminar, a dorit să ştie care sunt criteriile de evaluare a proiectelor pe fonduri structurale, întrucât doreşte să aibă un succes de 100% la cererile de finanţare pe care intenţionează să le depună, odată cu apariţia ghidurilor solicitantului. "Evaluarea proiectelor pe fonduri structurale este radical diferită, faţă de evaluarea pe fonduri de preaderare. Deocamdată nu există o listă a criteriilor de evaluare, însă nu ştiu în ce măsură vă poate ajuta pe dumneavoastră ca beneficiar. În orice caz nu există nicăieri, în Europa, o rată mai mare de 25% a succesului proiectelor. De aceea, rolul unei firme de consultanţă în realizarea şi urmărirea implementării proiectelor va fi din ce în ce mai important", a punctat Cojanu.
 
Atenţie la impactul proiectelor!
 
Următoarea prezentare, "Indicatori regionali şi caracteristici ale politicilor regionale", a fost făcută de către Laurian Lungu, consultant macroeconomic în cadrul GEA.
 
Printre altele, acesta a explicat faptul că impactul proiectelor asupra performanţei indicatorilor economici se calculează în funcţie de valoarea adăugată înregistrată la creşterea economică a regiunii, avându-se în vedere creşterea salariilor şi a profitului societăţilor.
 
"De asemenea, se ia în calcul crearea de noi locuri de muncă pe ansamblu, incluzând atât efectele indirecte, cât şi cele negative, creşterea productivităţii, valoarea adaugată pe angajat", a spus Laurian Lungu. Acesta a explicat faptul că impactul proiectelor se reflectă în creşterea vânzărilor şi a profiturilor, a ratei de supravieţuire a companiilor nou înfiinţate, construcţia de noi clădiri, rata de ocupare a acestora, numărul de vizitatori în proiectele de turism etc.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.