Blocurile se dărâmă, preţurile rămân neclintite

Preţurile de pe piaţa imobiliară nu au fost influenţate de harta seismică realizată în 2006
 
Indiferent de locul în care se află pe harta seismică, întocmită în 2006, un imobil din România, ridicat înainte de 1970, nu va rezista unui cutremur de şapte grade pe scara Richter, dar acest fapt nu se reflectă în preţul de vânzare al apartamentelor mai vechi de 30 de ani.
 
„Cele mai sigure locuinţe, din punctul de vedere al riscului seismic, sunt cele construite începând cu anii ‘80. Cartiere întregi sunt vulnerabile la cutremur. În Capitală, este vorba despre blocuri cu 8-10 etaje de pe Şoseaua Ştefan cel Mare, Colentina-Maşina de Pâine, Calea Griviţei sau cele de lângă Sala Palatului, toate construite în anii ‘60.
 
Cel mai nou bloc cu risc seismic de gradul I este din 1963, pe Şoseaua Ştefan cel Mare, iar cel mai nou bloc cu risc seismic de gradul II este din 1977 şi are 17 etaje, lângă Cora Pantelimon. În total, sunt aproape 100 de blocuri, cu aproximativ 10.000 de apartamente, dar preţul lor nu a scăzut. Criteriile de alegere ale unei locuinţe au ramas aceleaşi – gradul de dezvoltare din punct de vedere comercial şi kilometrii care le despart de centrul Bucureştiului”, susţine Monica Marin, partner manager al agenţiei imobiliare „Eu-roMetropola”.
 
Harta seismică a Bucureştiului a fost făcută publică în septembrie 2006 şi se adresează mai mult proiectanţilor şi constructorilor. Aceasta este rezultatul a peste şapte ani de lucru la Institutului Naţional de Fizica Pământului, coordonatorul proiectului fiind profesorul Gheorghe Mărmureanu, care a colaborat cu mai multe institute de specialitate, atât din ţară cât şi din străinătate.
 
„Proiectantul trebuie să proiecteze structura unei clădiri astfel încât perioada ei fundamentală de vibraţie să nu fie egală cu cea a terenului pentru a evita fenomenul de rezonanţă”, explica la lansarea studiului directorul Mărmureanu. La un an de la realizarea hărţii, reprezentanţii unor agenţii imobiliare apreciază că aceasta nu a influenţat decisiv evoluţia preţurilor proprietăţilor din Capitală.
Gheorghe Mărmureanu a explicat că „există locuri cu roci mai tari, locuri cu roci moi, cu nisip, argilă, argilă cu apă. În ceea ce priveşte materialele moi, care au o comportare neliniară, e foarte greu de apreciat cum şi cât se vor mişca”.
 
Majoritatea românilor rămân preocupaţi de confort şi acces rapid în contextual unui trafic tot mai sufocant, iar riscul seismic nu constituie un motiv de maximă îngrijorare.
La vizionarea unei case, numărul clienţilor care întreabă de eventualele pericole care ar putea să apară la producerea unui cutremur este nesemnificativ, spun agenţii imobiliari. În ciuda dezinteresului clienţilor faţă de acest aspect, cei ce construiesc trebuie să cunoască riscurile seismice ale cartierelor în momentul demarării unui proiect imobiliar.
 
 
La Bacău, abia se pun bulinele roşii 
 
 
Inspectoratul Teritorial pentru Construcţii Bacău a constatat că 23 de blocuri dintre cele 100 de asemenea imobile expertizate sunt încadrate în gradul I de risc seismic. Aceasta înseamnă că, în ipoteza unui cutremur de şapte grade pe scara Richter, respectivele imobile s-ar prăbuşi.
 
Printre clădirile încadrate în categoria de risc seismic ridicat se află blocuri de locuinţe din centrul municipiului Bacău ridicate, între anii 1959-1965, pe Calea Mărăşeşti, străzile Războieni şi Nicu Enea. Dintre acestea, un singur bloc este pregătit pentru lucrări de reabilitare, după cinci ani în care Primăria a încercat să îi convingă pe locatari să accepte derularea proiectului.
 
A reuşit doar în instanţă, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată la sfârşitul lunii iunie. Lucrările vor avea loc fără ca locatarii să fie evacuaţi, datorită unei soluţii tehnice găsite de arhitecţi şi proiectanţi: manşonarea şi prinderea blocului într-un sistem de chingi, urmată de acoperirea cu materiale de construcţie.
 
Pentru a sesiza populaţia cu privire la gradul de risc ridicat al unor construcţii în caz de cutremur, Primăria Bacău a dispus recent aplicarea bulinelor roşii pe clădirile aflate în pericol de prăbuşire.
 
Acţiunea ar fi trebuit să înceapă de la începutul anului, atunci când Guvernul a adoptat o hotărâre cu privire la reintroducerea acestui mod de marcare a imobilelor cu probleme în ceea ce priveşte structura de rezistenţă.
 
 
 
 
 
 
Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.