„Mutaţii” pe piaţa serviciilor pentru întreprinderi

 
– Serviciile de informatică, publicitate, consultanţă şi contabilitate au cunoscut evoluţii spectaculoase în ultimii ani
 
 
Serviciile au devenit un sector important al economiei mondiale, în continuă creştere, înglobând cea mai mare parte a producţiei şi forţei de muncă în majoritatea ţărilor industrializate.
 
O cercetare realizată de Comisia Naţională de Prognoză arată că aproximativ 70% din producţia agregată totală provenind din ţările OECD este generată de activităţile de servicii, care absorb într-o proporţie asemănătoare forţa de muncă activă. Situaţia este similară şi în cazul ţărilor membre UE-15.
 
De asemenea, transformările majore în ceea ce priveşte structura sectorială a economiilor ţărilor est-europene, corelate cu creşterea semnificativă a PIB, a numărului de locuri de muncă, precum şi cu intensificarea comerţului internaţional, au determinat o evoluţie semnificativă a sectorului de servicii şi în aceste ţări, persistând, totuşi, diferenţele faţă de ţările dezvoltate, precum şi între diversele ţări în tranziţie, în ce priveşte rolul şi performanţele sectorului de servicii.
 
Ecartul dintre valoarea adăugată brută generată de servicii în Uniunea Europeană şi cea din România, este redată în graficul alaturat. GRAFIC-01-SERVICII.jpg
 
Deşi în ţara noastră, în ultimii 10 ani, au cunoscut o dezvoltare deosebită serviciile cu aport sporit de valoare adăugată (telefonia mobilă, televiziunea prin cablu, serviciile bancare şi de asigurare, informatica şi activităţile conexe, serviciile de consultanţă, publicitate etc.), iar saltul făcut de sectorul terţiar este spectaculos, totuşi într-o ierarhie la nivelul Uniunii Europene, în anul 2005, România se situează pe ultimele locuri din punct de vedere al ponderii serviciilor în valoarea adăugată brută. GRAFIC-03-SERVICII.jpg
 
 
 
Tipuri de servicii pentru întreprinderi
 
 
 
Un segment mai puţin abordat din sectorul terţiar şi aproape inexistent la începutul tranziţiei îl re-prezintă serviciile pentru întreprinderi, altele decât cele comerciale şi de transport. O structură modernă a economiei – bazată pe avantajul comparativ al specializării – presupune o pondere relativ însemnată a activităţilor de consultanţă care se desfăşoară de către operatori independenţi, pornind de la activităţi de secretariat până la servicii de contabilitate, juridică şi de personal. GRAFIC-05-SERVICII.jpg
 
Mai mult, această categorie de servicii se pretează cel mai bine la delocalizare şi sunt multiple exemple când astfel de servicii sunt efectuate de firme situate la mii de kilometri distanţă de societatea beneficiară.
 
În Contabilitatea Naţională, în ramura „servicii pentru întreprinderi” se regăsesc mai multe grupe: servicii de informatică şi activităţi conexe, cercetare-dezvoltare,  activităţi de arhitectură/ inginerie şi „alte activităţi de servicii pentru întreprinderi”, respectiv: închirierea maşinilor şi echipamentelor; activităţi juridice; contabilitate şi revizie contabilă; activităţi de studiere a pieţei şi de sondaj; activităţi de consultare şi management; activităţi de testări şi analize tehnice; publicitate; selecţia şi plasarea forţei de muncă; activităţi de întreţinere şi curăţire a clădirilor; activităţi fotografice; activităţi de secretariat dactilografie; activităţi de multiplicare şi traduceri.
 
În prezent, expansiunea acestui sector este facilitată mai ales de posibilitatea prestării şi livrării electronice a acestora. Amploarea acestui fenomen a făcut ca în cadrul serviciilor pentru întreprinderi să apară o nouă structurare prin evidenţierea „serviciilor cu livrare electronică”. În această categorie sunt incluse în primul rând serviciile din domeniul tehnologiei informaţiei, precum şi cele profesionale şi de afaceri.

 
 
În top: informatica, publicitatea, consultanţa şi contabilitatea

 
Evoluţia acestor tipuri de activităţi, începând cu anul 1990, a fost diferită. Astfel, unele activităţi din categoria „informatică şi activităţi conexe” sau cele de consultanţă şi management, contabilitate şi revizie contabilă, publicitate, etc. au avut o evoluţie spectaculoasă, ca urmare a adaptării la noile cerinţe ale pieţei.
 
Pătrunderea pe piaţa românească a noilor generaţii de calculatoare şi a diferitelor pachete de soft-uri, înfiinţarea a numeroase firme de specialitate, au contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a acestei ramuri după ’90, fapt reflectat şi în creşterea ponderii valorii adăugate brute realizată de ramura „informatică şi activităţi conexe” în produsul intern brut naţional, de la 0,2% în anul 1990, la 0,7% în anul 2004.
 
De asemenea, după anul 1990 s-au înfiinţat foarte multe unităţi de profil, cum sunt firmele în domeniul consultanţei pentru afaceri şi management, în publicitate, în domeniul contabilităţii şi auditului sau firme de consultanţă pe diferite probleme juridice (notariale, obţinerea dreptului de autor, arbitraj şi conciliere, etc.) şi multe altele au făcut ca importanţa şi ponderea acestora în economia naţională să sporească.
 
Astfel contribuţia grupei „alte activităţi de servicii pentru întreprinderi” la formarea produsului intern brut a crescut de la 0,1% în anul 1990, la 1,4% în anul 2004.

 
 
Grupa „cercetare dezvoltare” a scăzut până la 0,2% din PIB

 
 
La polul opus, cu o evoluţia descendentă s-au situat activităţile din grupa „cercetare-dezvoltare”, a cărei pondere în produsul intern brut a scăzut de la 0,7% în anul 1990, la 0,2% în anul 2004. Aceasta este, în principal, consecinţa desfiinţării numeroaselor institute de cercetare după anul 1990.
 
În viitor, activităţii de cercetare-dezvoltare i se acordă o importanţa deosebită, una din ţintele strategiei Lisabona prevede pentru anul 2010 alocarea a 3% din produsul intern brut pentru activitatea de cercetare. De asemenea, grupa „activităţi de arhitectură, inginerie şi ale servicii tehnice” a pierdut din importanţă reducându-şi ponderea în PIB de la 1% în 1990, la 0,6% în anul 2004.  Evoluţia pe subgrupe a condus la următoarele modificări în structura serviciilor pentru întreprinderi . GRAFIC-02-SERVICII.jpg

 
 
Schimbări spectaculoase în ultimii ani

 
 
Practic, pe măsură ce mecanismele de piaţă s-au dezvoltat şi cerinţele de competitivitate au devenit mai stringente, serviciile administrative profesionale şi de afaceri au devenit din ce în ce mai importante pentru societăţile comerciale. Ca urmare, la nivelul anului 2004 (ultimul an pentru care există date referitoare la valoarea adăugată brută – din tabloul intrări-ieşiri), aceste servicii împreună cu cele de informatică deţineau 73,3% din total, faţă de numai 14,2% în 1990. GRAFIC-04-SERVICII.jpg
 
Corespunzător, s-a redus ponderea celorlalte două categorii – „activităţi de arhitectură, inginerie şi alte servicii tehnice” şi „cercetare-dezvoltare” – de la aproximativ 85% în 1990, la numai 27% în 2004.
 

Distribuţia cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi, în anii 2004 şi 2005, evidenţiază următoarele caracteristici:
 
• cea mai mare parte din volumul totalul al cifrei de afaceri realizată de serviciile pentru întreprinderi, respectiv peste 90%, este dată de următoarele tipuri de activităţi: informatică şi activităţi conexe, activităţi de contabilitate, revizie contabilă, consultanţă în domeniul fiscal şi consultanţă pentru afaceri şi management, activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă legate de acestea şi publicitate;
 
•celelalte tipuri de activităţi (activităţi juridice, activităţi de studiere a pieţei şi de sondaj, activităţi de testări şi analize tehnice, selecţia şi plasarea forţei de muncă) participă cu aproximativ 7% la realizarea cifrei de afaceri;
 
• creşteri ale ponderii s-au realizat în domeniile informatică şi activităţi conexe, activităţi de studiere a pieţei şi de sondaj, publicitate şi selecţia şi plasarea forţei de muncă.
 
Activităţile de testări şi analize tehnice s-au menţinut constante, în timp ce restul activităţilor şi-au diminuat ponderea.
Cifra de afaceri este dată în proporţie de peste 85% de întreprinderi rezidente, diferenţa fiind realizată de unităţi nerezidente, atât din spaţiul Uniunii Europene, cât şi din afara UE.

 
 
Consultanţa pentru afaceri şi management câştigă tot mai mult teren

 
 
La nivelul activităţii de contabilitate, revizie contabilă, consultanţă în domeniul fiscal şi consultanţă pentru afaceri şi management, ponderea cea mai mare o au serviciile de consultanţă pentru afaceri şi management, cu peste 70%, urmate de serviciile de contabilitate, ţinerea registrelor contabile şi audit, servicii de consultanţă în domeniul fiscal – cu peste 20%, celelalte tipuri de activităţi din domeniu având pondere sub 1%.
 
În ceea ce priveşte informatica şi activităţi conexe, cifra de afaceri este realizată, în proporţie de 80%, de trei tipuri de servicii: servicii de programare IT şi servicii de consultanţă privind tehnologia informaţiei cu aproximativ 30% fiecare şi comerţul (cu ridicata şi cu amănuntul) cu 20%. Ponderea celorlalte tipuri de servicii specifice în totalul cifrei de afaceri din domeniul informaticii şi activităţilor conexe, se situează sub 5%.
 
Referitor la activităţile juridice, în cadrul acestora un rol major îl au serviciile de consultanţă şi reprezentare în drept administrativ, care dau peste 45% din totalul cifrei de afaceri, urmate de serviciile de consultanţă pentru afaceri şi management (peste 20%) şi serviciile de consultanţă şi reprezentare în legislaţia muncii (peste 16%). Celelalte tipuri de activităţi specifice participă cu mai puţin de 10 procente la realizarea cifrei de afaceri. GRAFIC-06-SERVICII.jpg

 
 
Comerţul exterior cu servicii pentru întreprinderi

 
 
Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei informaţiei, care au influenţat structura şi organizarea serviciilor, au determinat numeroase schimbări în modul de prestare a serviciilor pentru întreprinderi şi au avut ca efect îmbunătăţirea capacităţii de comercializare a serviciilor prin transfer electronic. Practic, în aceşti ani comerţul exterior cu servicii a devenit tot mai important, înlăturând astfel exclusivitatea comerţului exterior cu bunuri.
 
Serviciile de afaceri cu livrare electronică se constituie astfel într-unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creştere în comerţul internaţional, fluxurile fiind orientate – în concordanţă cu fenomenul de delocalizare – dinspre ţările în curs de dezvoltare către cele dezvoltate. Din acest punct de vedere, România are un potenţial ridicat, evoluţiile pozitive din ultimii ani putând fi amplificate, cu efecte directe asupra balanţei de plăţi.
 
Conform datelor din balanţa de plăţi, se poate aprecia că anul 2006 reprezintă punctul de inflexiune în evoluţia comerţului exterior cu servicii, atât pentru că din 2006 balanţa serviciilor, dar mai ales a celor pentru întreprinderi, a început să înregistreze excedente, cât mai ales pentru dinamica ridicată a exporturilor.
 
Dacă tendinţa va fi confirmată de evoluţia din 2007, se poate aprecia că România începe să-şi valorifice potenţialul capitalului uman şi să devină un important exportator de servicii.
 
Sugestiv este faptul că exportul de „alte servicii” a crescut în 2006 cu 45,1% (19% pe total de bunuri şi servicii), iar pe primele patru luni din acest an cu 48,9% (18,3% pe ansamblul exporturilor de bunuri şi servicii). Cores-punzător, ponderea acestor servicii s-a majorat până la aproape 10% din totalul exporturilor româneşti.

 
 
Externalizarea serviciilor în ţările dezvoltate

 
 
Externalizarea serviciilor a reprezentat în ultimul timp o preocupare constantă în Uniunea Europeană pentru analizarea unor aspecte noi ale activităţii economice în condiţiile globalizării. Externalizarea internaţională este utilizată mai ales de către firmele din economiile avansate către firmele localizate în ţările cu salarii mici şi se referă mai ales la serviciile cu livrare electronică.
 
Cum s-a menţionat şi în buletinul 2/2005 al Comisiei Naţionale de Prognoză, fenomenul de externalizare este dificil de măsurat, datorită faptului că informaţiile referitoare la părţile din stadiul de producţie care sunt contractate în afară nu sunt disponibile. În cadrul Uniunii Europene, fluxurile de servicii cu livrare electronică sunt mai de grabă reciproce, decât direcţionate după criteriul profitabilităţii.
 
Totuşi se poate identifica şi în acest spaţiu tendinţa de externalizare şi prestare a serviciilor electronice în ţările membre mai puţin dezvolte. Aproape toate noile state membre şi-au majorat sensibil exportul de astfel de servicii.
 
De exemplu, în anul 2005, comparativ cu anul 2003, exportul serviciilor de afaceri s-a majorat semnificativ în cazul următoarelor ţări: Slovacia – 60,2%; Polonia – 58,8%; Ungaria – 47,4%; Slovenia – 45,5%; România – 24,2%. În privinţa serviciilor financiare, s-a înregistrat o creştere de 2,2 ori a exportului Cehiei, o dublare a celui aferent Slovaciei şi o majorare cu 22,5% în cazul României.
Analiza dinamicii serviciilor informatice situează România pe locul I, în cadrul noilor ţări membre UE, cu o creştere de 2,5 ori urmată de Cehia cu 2,2 ori şi de Ungaria cu 43,1%.
 
În acelaşi timp, s-au majorat şi importurile de servicii electronice. De aceea considerăm că cea mai adecvată măsură a poziţiei unei ţări în procesul de externalizare rămâne soldul comercial al serviciilor electronice, care atunci când este negativ înseamnă o prestare internă de servicii pentru un beneficiar extern.
 
Din punct de vedere al soldului comercial, două ţări se detaşează ca fiind ţări care externalizează servicii, respectiv Cehia şi Polonia. Semnificativ este că, în cazul Cehiei, deficitul de 1,65 miliarde euro reprezenta 84% din întregul deficit comercial de bunuri şi servicii.
 
 
 
 
 
 
Citește și
1 Comentariu
  1. branu spune

    e buna doar prima parte si din restu mai frunzaresti io am sa fac ce a zis profa sa dau la un anumit tip de serviciu si sa vad importanta lui pt piata…ca aici nu mi prea place cum scrie

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.