Vânzarea Rompetrol, una dintre cele mai mari tranzacţii din România

 
Vânzarea pachetului de 75% din acţiunile „The Rompetrol Group” companiei „KazMunayGaz” din Kazahstan, încheiată pe 24 august, reprezintă una dintre cele mai mari tranzacţii din România, din punct de vedere al valorii contractului.
 
Grupul „Rompetrol” a fost evaluat la 3,616 miliarde dolari. În aceste condiţii, valoarea estimată a tranzacţiei de vânzare a celor 75% din acţiunile grupului se ridică la 2,7 miliarde dolari.
 
Grupul integrat de petrol şi gaze „Rompetrol” a fost înfiinţat în 1974, iar în 1994 compania s-a privatizat prin MEBO (cumpărarea acţiunilor de către angajaţi şi conducere).
 
În noiembrie 1998, Dinu Patriciu şi Sorin Marin preiau „Rompetrol”, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane dolari şi pierderi de 1,5 milioane dolari.
 
În 1999, „Rompetrol” este selectată pentru negocieri în vederea preluării Rafinăriei „Petromidia”, iar în noiembrie 2000 Fondul Proprietăţii de Stat şi „Rompetrol Group BV” Rotterdam semnează contractul de privatizare a combinatului petrochimic „Petro-midia” Năvodari, valoarea tranzacţiei fiind de 615 milioane dolari.
 
În 2001, „Rompetrol” a început extracţia de ţiţei în Ecuador, în 2002 s-a înfiinţat „Rompetrol” Bulgaria şi în 2005 „Rompetrol” Albania.

 
 
„KazMunayGas”, venituri 4 miliarde dolari în primul semestru
 
 
 
„KazMunayGas”, compania petrolieră de stat din Kazahstan, a realizat, în perioada ianuarie-iunie 2007, venituri consolidate de 507,3 miliarde tenghe (1 USD = 123 tenghe), în creştere cu 4,8 procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate pe pagina de Internet a companiei.
 
În primul semestru producţia consolidată de petrol şi gaze condensate a grupului s-a ridicat la 8,158 milioane tone, în creştere cu 1,5 la sută faţă de primul semestru al anului trecut, iar cantitatea de produse rafinate s-a ridicat la 2,798 milioane tone. Producţia de gaze naturale s-a cifrat la 968 milioane metri cubi, în creştere cu 104,8 procente comparativ cu nivelul din 2006.
 
Pentru ansamblul acestui an, compania estimează că va produce 17,162 milioane tone de petrol şi gaze condensate şi 5,750 milioane tone de produse rafinate.
 
„KazMunayGas” este compania naţională de petrol şi gaze naturale din Kazahstan. Societatea a luat fiinţă în anul 2002 prin fuziunea companiilor „Kazakhoil” şi „Oil and Gas Transportation”.
 
În prezent principalele subsidiare ale grupului sunt „KMG Exploration&Production” – divizia de explorare şi producţie a ţiţeiului şi gazelor naturale, „KazTransOil” – divizia transport de ţiţei, „KazTransGas” – divizia de transport de gaze naturale, „Atyrau Refinery” – divizia de rafinare, „Kazmortransflot” – divizia de transport prin intermediul tancurilor pe-troliere. Acţiunile diviziei „KMG Exploration & Production” sunt listate la bursa de la Alma Ata, iar certificatele sale de depozit global (GDR) sunt listate la bursa de valori din Londra (LSE).
 
Grupul „Rompetrol” a înregistrat în primul semestru al acestui an un profit net de 21 milioane dolari, cu 35% mai mare decât în al doilea semestru al anului 2006, când indica 16 milioane dolari. Compania a raportat o cifră de afaceri de 2,79 miliarde dolari, cu 3% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Citeste si:  Pe 7 aprilie, miniştrii de Finanţe din zona euro vor prezenta instrumentele menite să ajute la sprijinirea economiei

 
Lista privatizărilor importante din România

 
 
„Petrom”

 
Contractul de privatizare a SNP „Petrom”, cea mai mare companie petrolieră din România, a fost semnat la 23 iulie 2004, la Palatul Victoria. Pachetul majoritar de acţiuni (51%) a fost preluat de grupul austriac OMV printr-o tranzacţie de 1,5 miliarde de euro, care a vizat achiziţionarea directă de acţiuni şi majorarea capitalului.
 
Statul român a păstrat 40,7% din acţiuni, restul fiind deţinute de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de acţionarii minoritari.
 
După privatizarea „Petrom”, statul are drept de veto timp de patru ani, astfel că investitorul nu va putea înstrăina, în această perioadă, activele importante ale companiei. De asemenea, statul va avea drept de veto la o serie de contracte, inclusiv la cele cu o valoare mai mare de 20% din capitalul social al „Petrom”.

 
 
Banca Comercială Română

 
Contractul de privatizare a celei mai mari bănci din România – Banca Comercială Română – a fost semnat în decembrie 2005, când „Erste Bank” din Austria a plătit 3,751 miliarde euro pentru 61,8% din acţiunile BCR.
 
Din preţul tranzacţiei, pentru pachetul de actiuni de 25%, pe care BERD şi IFC le deţineau la BCR şi pe care dăduseră (în anul 2003) suma de 222 milioane dolari, cele două instituţii şi-au adjudecat peste 1,5 miliarde euro.

Citeste si:  Un manager dintr-o companie privată câştigă circa 3.500 euro lunar

 
 
Banca Română de Dezvoltare

 
Banca franceză „Societe Generale” a câştigat, în decembrie 1998, licitaţia pentru preluarea Băncii Române de Dezvoltare, valoarea pachetului de 51% din acţiuni fiind de 200 milioane de dolari.

 
 
„Alro” Slatina

 
Privatizarea societăţii „Alro” din Slatina a fost parafată de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în mai 2002. Aceasta a fost vândută către grupul de firme membre ale „Marco International”, care cumpărase de pe Rasdaq un pachet de circa 31,5% din acţiuni, apoi a urmat preluarea „Conef”, care avea în portofoliu alte 10,5% din acţiunile „Alro”.
 
A urmat o privatizare parţială, efectuată printr-o vânzare a unui pachet deţinut de stat de 10%, ceea ce a urcat pachetul de acţiuni „Alro” deţinut de „Marco” de la 42%, la 52%. Pentru pachetul de 10%, statul român a primit 11,4 milioane de dolari.

 
 
„Rafo” Oneşti

 
„Rafo” Oneşti, una dintre cele mai mari rafinării de prelucrarea ţiţeiului din România, s-a privatizat la 26 octombrie 2001, transferul efectiv de proprietate făcându-se la data de 9 ianuarie 2002. Contractul de privatizare a fost semnat cu SC „Imperial Oil” SA Bacău şi „Caryon Servicos Lda” din Portugalia.
 
În octombrie 2003, societatea „Caryon Servicos Lda” a cedat firmei „Balkan Petroleum Ltd” pachetul de 48,9% acţiuni deţinute la „Rafo” SA, prilej cu care s-a schimbat şi conducerea rafinăriei.
 
La data de 30 martie 2004, Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău a solicitat deschiderea procedurii de reorganizare şi faliment pentru obligaţiile bugetare restante în valoare de 8.082,5 miliarde lei.
 
La 16 noiembrie 2004, guvernul condus de Adrian Năstase a emis o ordonanţă prin care toate datoriile „Rafo” (8.082 miliarde de lei la 31 octombrie 2004) au fost preluate de către AVAS şi transformate în acţiuni la rafinărie.
Pe baza acestei ordonanţe, administratorii „Rafo” au întocmit un plan de reorganizare a rafinăriei, care a fost aprobat la Tribunalul Bacău.

Citeste si:  Se estimeaza pentru 2020 un deficit al bugetului de stat de 8,5%

 
 
„Electrica Muntenia Sud”

 
La 11 iunie 2007 a fost semnat contractul de privatizare a „Electrica Muntenia Sud”, preluată de compania italiană „Enel”, care a cumpărat direct de la „Electrica” 50% din acţiuni, printr-o tranzacţie în valoare de 820 milioane euro, urmând să dobândească 67,5% din companie după ce va face o majorare de capital de 425 milioane euro.
 
Licitaţia pentru desemnarea câştigătorului a avut loc în 2006, iar actul normativ privind aprobarea privatizării „Electrica Muntenia Sud” a fost publicat în Monitorul Oficial al României din data de 8 iunie 2007, potrivit Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Satului (AVAS).

 
 
„Sidex” Galaţi

 
Semnarea contractului de privatizare a combinatului siderurgic „Sidex” Galaţi a avut loc pe 6 noiembrie 2001, la Londra. Holdingul anglo-indian „LNM Group” a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni de la combinat. Valoarea tranzacţiei a fost de 70 milioane dolari şi a inclus angajamente investiţionale de 351 milioane dolari şi un capital de lucru de 100 milioane dolari.

 
 
„Automobile Dacia”

 
În vara anului 1999, grupul francez „Renault” a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la „Dacia” (51%), valoarea tranzacţiei fiind de 269,7 milioane dolari, din care 50 milioane dolari reprezentau valoarea pachetului de acţiuni preluat de la FPS (circa 15 cenţi/acţiune).

 
 
„Romtelecom”

 
În 1998, grupul OTE din Grecia a achiziţionat 35% din acţiunile „Romtelecom”, plus 16% uzufruct, plătind 675 milioane dolari şi preluând managementul companiei.
 
În 2003, are loc a doua etapă a privatizării, în urma căreia OTE devine acţionar majoritar, plătind 273 milioane dolari. Restul acţiunilor sunt deţinute de statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI).
În 2005, MCTI anunţă iniţierea procesului de continuare a privatizării „Romtelecom” pentru acţiunile deţinute de statul român, cel mai probabil printr-o ofertă publică de acţiuni.
 
Contractul de consultanţă şi servicii financiare în vederea finalizării privatizării a fost aprobat în şedinţa de Guvern din 27 iulie 2006, cu consorţiul condus de „Credit Suisse Securities (Europe)” Limited şi „IEBA Trust”.
 
 
 
 
 
 
 
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata