Vin mai puţin, dar mai bun

Culesul strugurilor a început, anul acesta, cu aproximativ o lună mai devreme, viticultorii estimând că, deşi recolta va fi mai mică faţă de alţi ani, vinul pe care îl vor obţine va fi de „supercalitate”. În majoritatea judeţelor producţia viticolă a fost bună – în Prahova, Buzău, Constanţa, Vaslui, Timiş, Iaşi estimându-se obţinerea unor vinuri de calitate excepţională – dar există şi zone cu producţie slabă şi calitate scăzută a strugurilor – Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Tulcea, Satu Mare.
 
Deşi seceta, grindina, mucegaiul, temperaturile excesiv de mari au influenţat în proporţii diferite şi în zone diferite recolta de struguri 2007, specialiştii sunt de părere că producţiile scăzute vor fi compensate de calitatea foarte bună a recoltei, strugurii nefiind afectaţi de boli şi bogaţi în zahăr, între 160 şi 300 de grame pe litru la soiurile albe de vin şi 172 – 200 de grame pe litru la cele roşii, ceea ce va da o producţie excelentă de vin.

 
 
Producţie cu 10% mai mică pentru „Cotnari” SA

 
 
Conducerea societăţii vini viticole „Cotnari” Iaşi, estimează o producţie de struguri de aproximativ nouă milioane de kilograme, cu 10% mai puţin faţă de anul anterior.  În ceea ce priveşte calitatea, Laurenţiu Anghel, directorul de marketing al societăţii, susţine că strugurii vor avea o concentraţie mare de zahăr comparativ cu anul 2004, urmare a secetei înregistrate în această vară.
 
„Din cauza vremii, am decis să începem recoltatul strugurilor în prima săptămână din luna septembrie. Comparativ cu anul trecut, vom avea o producţie cu 10% mai mică, dar vom avea nişte vinuri de supercalitate. Deşi strugurele a fost afectat de secetă, acesta are, momentan, o cantitate de aproximativ 190 de grame de zahăr, ceea ce înseamnă că vom avea o alcoolemie a vinului de 11 grade chiar din prima zi a fermentaţiei”, a declarat directorul de marketing al societăţii „Cotnari”.
 
Calitatea vinului din acest an, la Cotnari, va fi îmbunătăţită şi prin tehnologia de fermentare a vinului, sub temperatură controlată şi cu adosuri de drojdie. Tehnologia, în valoare de patru milioane de euro, a fost achiziţionată anul trecut de firma ieşeană, acesta fiind al doilea an în care este utilizată.
 
„Culesul va fi terminat în trei-patru săptămâni, după care ne vom putea da seama de calitatea şi cantitatea exactă, însă eu sper să fie undeva la calitatea anului 2000, nefiind exclusă nici depăşirea ei. Până acum, nivelul de zahăr la strugurele din categoria Grasei a ajuns la 300 de grame, dar nu este exclus să ajungă şi la 320 de grame, ceea ce ar fi foarte bine. Dacă este vreme bună, o să avem un an bun”, a explicat Constantin Deleanu, directorul general al societăţii „Cotnari”.
 
Potrivit directorului de marketing Laurenţiu Anghel, în prezent societatea vini-viticolă deţine o suprafaţă de 1.300 de hectare cultivate cu viţă-de-vie din soiurile Frâncuşă, Fetească, Grasă şi Tămâioasă de Cotnari. Alte 200 de hectare vor fi cultivate în următorii doi ani.

 
 
750 de hectare cu struguri la „Cramele Recaş”

 
 
Culesul viilor din Timiş a început, în acest an, cu o lună mai devreme, din cauza verii toride care a copt strugurii, iar recolta este bo-gată, estimându-se o producţie de vin de patru milioane de litri. Po-trivit directorului „Cramelor Recaş”, Gheorghe Iova, pentru culesul strugurilor de pe cele 750 de hectare au fost angajaţi circa 600 de sezonieri, care primesc 0,6 lei pentru fiecare kilogram recoltat.
 
Producţia viticolă din acest an este foarte bună, de circa zece tone pe hectar, variind în funcţie de soiuri. Astfel, la Cabernet şi Chardonnay, aceasta scade la şase-şapte tone la hectar, fiind compensată de recoltele de 11-12 tone/ha la Fetească Regală şi Merlot.
 
„Cramele Recaş” nu-şi vor reduce suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie, pe cele 750 de hectare bine întreţinute având loc permanent lucrări de defrişări şi replantări.
În acest an, aici s-au plantat alte 30 de hectare cu soiuri de vie, iar în 2008 activitatea va continua cu alte 100 de hectare, investiţia pentru fiecare hectar de plantaţie fiind de 20.000 de euro. În acest an, la „Cramele Recaş” s-au investit două milioane de euro.
 
„Cele 30 de hectare din acest an le aveam incluse într-un program european, iar cele de anul viitor sunt prinse într-un alt program individual cu susţinere europeană”, a afirmat Iova.
 
„Cramele Recaş” exportă, anual, în jur de două milioane de sticle de vin îmbuteliat, soiurile cultivate aici fiind Muscat Ottonel, Italian Riesling (DOC, Recaş) Feteasca regală pentru vinurile albe şi Merlot (din Viile Banatului), Cabernet Sauvignon (DOC, Recaş) şi Pinot Noir (DOC, Baratca) pentru vinurile roşii.
 
La Recaş există 150 de hectare cu struguri de masă (Chasselas, Victoria, Muscat de Hamburg, Afuz Ali) şi restul cu soiuri autohtone (Fetească Regală, Cadarcă, Mustoasă), dar şi soiuri consacrate la nivel mondial, precum: Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Burgund, Traminier, Merlot, Cabernet Sauvignon.

 
 
Distrugerile secetei, compensate prin dulceaţa strugurilor

 
 
Şi pe terasele dunărene, în podgoriile de la Ostrov şi Cernavodă, a început recoltatul strugurilor cu trei săptămâni mai devreme datorită excesului de zahăr în boabele de struguri.  
 
Şeful Inspecţiei Judeţene Viti-Vinicole, Marian Stănescu, a declarat că anul acesta este unul satisfăcător pentru viticultori, pierderile inerente produse din cauza secetei fiind compensate de calitatea foarte bună a recoltei, strugurii nefiind afectaţi de boli şi bogaţi în zahăr, între 160 şi 203 grame pe litru la soiurile albe de vin şi 172 – 177 grame pe litru la cele roşii, ceea ce va da o producţie excelentă de vin.
 
Potrivit specialiştilor Direcţiei Agricole şi Dezvoltării Rurale, producţia medie la strugurii de masă va fi între 8 şi 12 tone/hectar, iar la cei de vin între 6 şi 8 tone, rezultate mai mari fiind înregistrate pe alocuri la Ostrov, Murfatlar şi Medgidia, în zonele unde s-a irigat.
 
„La sfârşitul primei săptămâni din septembrie, va începe recoltatul şi în celelalte podgorii din judeţ, mai întâi la soiurile albe, de vin şi apoi la cele roşii care în această perioadă post-coacere au posibilitatea să mai acumuleze zilnic câte două-trei grame de zahăr la litrul de must, dar una peste alta pierderile provocate de seceta vor fi compensate de viticultori prin cantitatea mare de zahăr acumulată în stru-guri”, a precizat Marian Stănescu.
 
În judeţul Constanţa, sunt cultivate 8.535 de hectare cu viţă-de-vie pentru vin şi alte 1.787 de hectare cu struguri de masă.

 
 
Viticultorii vasluieni se luptă cu mucegaiul

 
 
Potrivit estimărilor făcute de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Vaslui, în judeţ se vor obţine între 5 şi 10 tone struguri/hectar. La nivelul judeţului Vaslui, sunt cultivate cu viţă-de-vie peste 11.000 de hectare, dintre care 5.600 cu viţă nobilă.
 
Pe cele 5.600 de hectare recoltatul a început cu două săptămâni mai devreme faţă de alţi ani, deoarece strugurii erau afectaţi de mucegai. Din cauza mucegaiului, 20-30% din culturi au fost compromise, însă neajunsul este compensat de calitatea deosebită a strugurilor de anul acesta.
 
„În acest an, vom avea un vin deosebit, de colecţie. Din cauza secetei prelungite, strugurii au o mai mare concentraţie de zahăr ceea ce le sporeşte calitatea”, a declarat Iulian Vasile, directorul DADR Vaslui.

 
 
Sărbătoarea culesului viilor la Drăgăşani

 
 
De aceeaşi părere sunt şi specialiştii agricoli şi cultivatorii de viţă-de-vie din zona Drăgăşani (Vâlcea), care estimează o recoltă de struguri şi o producţie de vinuri mai mici decât anul trecut, însă de o calitate mai bună.
 
„Seceta din vara aceasta a fost în favoarea calităţii strugurilor şi a vinului din podgoriile drăgăşenene, iar sărbătoarea culesului viilor se va desfăşura cu două-trei săptămâni mai devreme faţă de data ei tradiţională şi va fi cea mai frumoasă din istoria oraşului”, a declarat Gheorghe Iordache, primar al municipiului Drăgăşani, şi, în acelaşi timp, un important cultivator de viţă-de-vie şi producător de vinuri din sudul judeţului Vâlcea.
 
Potrivit inginerului Vasile Predică, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Vâlcea, producţia medie la hectar estimată pentru anul acesta este de 7.500 kilogra-me/hectar la strugurii de masă şi de 6.500 kilograme/hectar la strugurii pentru vin.
 
„Recoltatul la strugurii de masă este pe sfârşite, în acest moment mai sunt de cules doar de pe o mică suprafaţă cultivată cu soiul Chassellas. La strugurii de vin recoltatul a început sporadic, dar cu siguranţă că în câteva zile se va recolta masiv”, a precizat Vasile Predică.
 
În judeţul Vâlcea, suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie este de circa 3.800 de hectare, din care aproximativ 200 de hectare au fost cultivate cu struguri de masă.
 
Principalele soiuri de struguri sunt Victoria şi Chassellas, la struguri de masă, respectiv Sauvignon, Crâmpoşie, Fetească, Merlot şi Novac la struguri de vin.
 
 
 
 
 
 
 
Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.