Drumurile noastre poate… se vor întâlni cu miliardele UE

Pe marginea reuniunii privind Politica de Vecinătate a Uniunii Europene, desfăşurată la Bruxelles, Laszlo Borbely, ministrul român al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor i-a acordat un interviu reporterului de la „New Europe”, Tejinder Singh, în care a vorbit despre experienţa şi viziunea sa privind dezvoltarea României şi a economiei sale.
 
– După o întârziere, România va organiza într-un final alegeri pentru Parlamentul European. În calitate de vicepreşedinte executiv al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) care sunt comentariile dumneavoastră în privinţa datei probabile şi a stării generale de spirit din România?
– Viitoarele alegeri pentru Parlamentul European sunt un caz special pentru România deoarece este pentru prima dată când participăm. Din cauza dezbaterii politice interne, a trebuit, din nefericire, să amânăm alegerile din mai până pe 25 noiembrie. La acest moment, partidele politice trebuie să îşi finalizeze lista de candidaţi. Evident, unii politicieni nu sunt gata şi nu sunt mulţumiţi de această perioadă scurtă de prezenţă la Parlamentul European pentru că anul viitor avem alegeri în România. Se poartă o discuţie acum în cadrul partidelor politice pentru a finaliza listele înainte de 25 septembrie.

 
 
– Vreţi să spuneţi că vor fi trimişi în Parlamentul European politicieni din eşalonul doi?
– Da, dar nu în toate cazurile. Sunt acei politicieni care sunt implicaţi foarte mult în ceea ce priveşte Parlamentul European şi cei care sunt deja aici. În mod evident, unele partide politice îşi vor pune liderul în capul listei, dar probabil doar pentru campanie, apoi acesta va demisiona, iar cel de-al doilea va deveni primul. Prin urmare, este un joc politic despre cum să câştigi mai multe voturi în campanie. Dacă ai politicieni charismatici şi bine cunoscuţi, atunci îi foloseşti, pentru că este o condiţie importantă să obţii mai multe voturi.

 
 
– Proiectul dumneavoastră „Case pentru tinerii chiriaşi”, în care Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) construieşte case pe care tinerii le pot cumpăra după cinci ani, aşteaptă ca legea relevantă să intre în vigoare. Când prevedeţi implementarea sa?
– Legea a întârziat din cauza negocierilor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) din partea căreia primim un împrumut de 140 de milioane de euro. Parlamentul trebuie să analizeze clauzele potrivit cărora, după 5 ani, tinerii chiriaşi au două opţiuni: fie să continue să plătească chiria, fie să cumpere casa. Nu o pot revinde însă pentru următorii cinci ani.

 
 
– Există o nevoie pregnantă în România de a folosi miliardele puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană pentru dezvoltarea infrastructurii, însă aţi declarat că există o neînţelegere în România în privinţa parteneriatului public-privat. Vreţi să clarificaţi acest lucru?
– Da, legislaţia nu este încă foarte clară. În opinia mea, trebuie să schimbăm legislaţia pentru ca totul să devină fi mai clar. Există o atitudine foarte ciudată a unor instituţii guvernamentale potrivit căreia parteneriatul public-privat este ceva nefolositor în România.
 
Cu doar câteva luni în urmă, Ministerul Transporturilor şi-a schimbat părerea despre parteneriatul public-privat, iar în momentul de faţă avem câteva proiecte în parteneriat public-privat legate de marea infrastructură, cum ar fi autostrăzile.
 
Acum, ei pregătesc primele proiecte pentru că avem doar aproximativ 200 de kilometri de autostradă în România. Trebuie să construim peste 1.400 de kilometri, în şapte sau opt ani. O parte din aceste autostrăzi, spre exemplu Coridorul 4, vor fi finanţate de Uniunea Europeană, altele prin împrumuturi de la bănci.
 
Autostrada Bucureşti-Braşov va fi construită în parteneriat public-privat. Din Bucureşti au început să se construiască deja 60 de kilometri. Există alte trei tronsoane în plan. Aproximativ 100 de kilometri din tronsonul Braşov şi celelalte trei componente vor fi construite în parteneriat public-privat.

 
 
– Există alte păreri care susţin că România ar trebui să meargă pe ideea coridoarelor de cale ferată în loc să construiască drumuri bucată cu bucată. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?
 
– Pe moment, dacă cineva circulă pe drumurile din România va vedea că traficul este aglomerat pe orice tip de drum, deoarece numărul maşinilor a crescut în ultimul an. După părerea mea, prima prioritate este să avem un sistem feroviar bun. Avem Coridorul feroviar care aşteaptă investiţiile, iar acesta depinde de cât de repede obţinem banii europeni. O mare parte din banii destinaţi transporturilor sunt împărţiţi între autostrăzi şi căi ferate cu dezvoltare şi construcţie rapidă.

 
 
– Cu implementarea generală, sunteţi cu mult înaintea Bulgariei. În iulie 2007, Directorul General al OLAF, Franz-Herman Bruner, a fost citat ca declarând că „România, care a aderat la UE alături de Bulgaria, este cu patru ani înainte în ceea ce priveşte pregătirile pentru a gestiona în mod eficace banii de la UE şi a evita fraudele”. Aveţi deja 3,72 de miliarde de euro, reprezentând 19% din totalul fondurilor până în 2012 din Programul Operaţional Regional. Cum vedeţi această situaţie?
 
– România are cinci programe operaţionale aprobate de Uniunea Europeană. Susţinem Regiunile în ceea ce priveşte pregătirea pentru proiecte. Sunt foarte bine pregătite şi, în momentul de faţă, unele dintre ele au mai multe proiecte decât bani disponibili până în 2013.
Prin urmare, trebuie să clarificăm faptul că prioritatea trebuie să fie menţinută asupra dezvoltării urbane şi a proiectelor de urbanistică.
 
Din nefericire, la acest moment, regiunile nu au proiecte în această privinţă însă trebuie să le încurajăm în condiţiile în care există proiecte complementare, proiecte integrate şi, în consecinţă, proiecte extrem de dificile. Cu toate acestea, este scopul şi decizia noastră de a încuraja foarte mult acest tip de proiecte.
 
Probabil că într-un an va trebui să reanalizăm fondurile noastre bugetare dintre axele Programului Regional Operaţional. În plus, în cadrul Ministerului există un Directorat General care este atent şi are grijă de plângerile împotriva fraudelor, la fel cum face OLAF la nivelul Uniunii Europene.

 
 
– Cu o mare parte din populaţia României concentrată încă în zonele rurale, nu este mai bine să vă axaţi pe dezvoltare rurală mai mult decât pe cea urbană?
 
– Trebuie să avem un echilibru pentru că există condiţii europene. Pe moment, aproximativ peste 40% din populaţie trăieşte în zonele rurale. Trebuie să scădem acest procent. Există două probleme: să ne concentrăm pe zonele metropolitane de vârf, cu creştere importantă, şi să încercăm să dezvoltăm zonele de 30-40 de kilometri din jurul acestei zone metropolitane, păstrând în acelaşi timp un echilibru între zonele rurale şi urbane.
 
Există o bază financiară importantă pentru dezvoltarea rurală prin cele opt miliarde de euro venite prin Programul de Dezvoltare Naţională Rurală pentru următorii şapte ani.
 
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor încearcă din răsputeri să încurajeze dezvoltarea rurală prin intermediul mai multor programe care susţin sistemele de alimentare cu apă.
 
Există un nou program în cooperare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Vorbim aici de 340 de milioane de euro pentru reabilitarea alimentării cu apă a oraşelor mici ca reprezentând un program complementar. Programele dezvoltate de Minister şi programele regionale au acest tip de oportunităţi pentru infrastructură.

 
 
– De la începutul mandatului dumneavoastră aţi atras atenţia asupra necesităţii unei voinţe mai pregnante şi a reducerii luptelor la nivel politic. Cum vedeţi situaţia azi?
 
– Cu alegerile prefigurându-se la orizont, va fi dificil pentru politicieni să fie tăcuţi, aşa că vor exista dezbateri politice, însă sunt foarte mulţumit de creşterea din sectorul construcţiilor, care va fi cu 30 de procente mai mare decât în 2006, în cadrul PIB-ului.
În opinia mea, stabilitatea economică în România este bună; politicienii se pot lupta între ei, economia este însă sănătoasă.
 
 
 
 
 
Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.