Noutăţi în condiţiile de finanţare a pensiunilor

Cu toate că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 nu a fost încă aprobat de Uniunea Europeană, se poate spune că în următorii cinci ani, proiectele  de dezvoltare a satelor vor beneficia de fonduri europene de aproximativ 8,2 miliarde euro.
 
Banii provin din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi nu din Fonduri Structurale, cum  se poate crede în mod greşit, şi sunt direcţionaţi pe liniile de finanţare stabilite în PNDR 2007 – 2013 (supus la acest moment dezbaterii publice). FEADR este un instrument de finanţare creat de UE pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.
 
Întreprinzătorii care doresc să îşi deschidă o pensiune turistică sau agro-turistică utilizând bani nerambursabili prin PNDR se încadrează la Axa III, Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, componenta a). În cele ce urmează, vom prezenta principalele noutăţi pe care aceştia trebuie să le cunoască:
 
 
 
1. Minim 3 margarete şi maxim 15 camere pentru pensiunile turistice
 
Spre deosebire de programul SAPARD, atât de cunoscut românilor, PNDR 2007-2013 permite ca pensiunile să aibă maxim 15 camere, în loc de 10. Componenta a) din Măsura 313 poate acoperi mai multe tipuri de operaţiuni, după cum urmează:
 
i. construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice având până la 15 camere;
 
ii. construirea şi modernizarea infrastructurii aferente capacitaţilor de cazare, precum sisteme de apă/apă uzată, achiziţionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile etc.
 
„În cazul pensiunilor turistice, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor prestate trebuie să fie echivalent cu minim 3 margarete, iar pensiunile agro-turistice trebuie să dispună de minim o margaretă”, a declarat Eugen Ţicău, directorul Centrului Re-gional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit I, Iaşi.
 
Agroturismul este o îmbinare a activităţilor agricole cu serviciile turistice în interiorul unei gospodării agricole sau ferme, ce presupune contactul turistului cu activităţile gos-podăreşti şi asigurarea parţială a hranei din produse locale.

 
 
2. Doar microîntreprinderile înfiinţate la ţară pot face pensiuni cu bani din FEADR

 
O diferenţă foarte importantă între cele două programe este că Măsura 313 FEADR nu se mai adresează IMM-urilor, pe componenta generatoare de profit, ci strict microîntreprinderilor şi ONG-urilor.
 
În această categorie poate fi încadrat orice beneficiar care deţine cel puţin statutul de persoana fizica autorizată, mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane euro.
 
Mai mult, aceste microîntreprinderi trebuie să fie înfiinţate de către persoane cu domiciliul în mediul rural şi să nu funcţioneze doar ca puncte de lucru a unor firme din localităţi urbane.

 
 
3. Pensiunile din staţiunile balneare nu intră la FEADR

 
O altă regulă este că pensiunile din staţiunile balneare şi balneo-climaterice nu pot fi finanţate din FEADR, însă, posibilii beneficiari, fie ei microîntreprinderi sau IMM-uri pot apela la Programul Operaţional Regional.
 
„Toate aceste noi reguli nu trebuie interpretate drept piedici, în comparaţie cu programul SAPARD. Din contra, fondurile de post-aderare fiind mai numeroase, s-a decis că este mai bine ca diversele categorii de beneficiari să fie orientate către fonduri de finanţare diferite, pentru ca absorbţia să fie mai mare”, a explicat Eugen Ţicău.

 
 
4. Proiectele simple vor fi gestionate la nivel de judeţ

 
Directorul Centru-lui Regional de Plăţi Iaşi a adăugat faptul că un mare avantaj, com-parativ cu programul SAPARD, este că cererile de finanţare nu vor mai fi depuse la Centrul Regional, ci beneficiarii se vor deplasa la Oficiul Judeţean de Plăţi din judeţul de provenienţă.
 
Astfel, un aplicant din Botoşani nu va mai trebui să se deplaseze până la Iaşi pentru a-şi depune proiectul. „Ca o notă generală, procedura de evaluare a proiectelor s-a simplificat mult, prin mutarea primului pas de evaluare a conformităţii dosarului la oficiile judeţene. Centrul Regional se va ocupa cu certificarea eligibilităţi proiectelor complexe. Proiectele simple vor fi gestionate în totalitate de către oficiile judeţene”, a mai spus Eugen Ţicău.
 
Diferenţa principală dintre un proiect simplu şi unul complex este dată de faptul că acesta din urmă implică lucrări de construcţie şi montaj, precum şi achiziţii multiple.

 
 
5. Declaraţie pe propria răspundere, în loc de extras de cont de la bancă

 
Potrivit directorului Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit I Iaşi, „cel mai important avantaj pe care îl aduce FEADR este acela că s-a renunţat la extrasul de cont care trebuia prezentat în momentul depunerii cererii de finanţare.
Acesta a fost înlocuit cu o declaraţie pe propria răspundere că beneficiarul va dispune de fondurile necesare în momentul când va trebui să facă plăţile.
Agenţii economici trebuie să fie totuşi foarte atenţi la etapa de buget şi să ţină cont de gradul de angajare financiară pe care poate să îl suporte firma”, a afirmat directorul Centrului Regional de Plăţi Iaşi.

 
 
6. Fără restricţie de origine la bunurile achiziţionate

 
O altă diferenţă faţă de SAPARD este că pentru achiziţii s-a propus eliminarea clauzei de origine a bunurilor. Astfel, beneficiarii nu mai sunt obligaţi să achiziţioneze doar bunuri şi servicii cu provenienţă UE sau din ţări candidate.

 
 
7. Între 55 şi 70% finanţare nerambursabilă, dar nu mai mult de 200.000 euro

 
Suma maximă nerambursabilă care poate fi obţinută pentru o pensiune turistică este cuprinsă între 55 şi 70% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 200.000 de euro, diferenţa fiind asigurată de beneficiar.
 
Intensitatea sprijinului nerambursabil variază în funcţie de mai multe criterii:
 
70% pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural care îşi propun activităţi de agro-turism;
 
65% pentru proiectele ce îşi propun investiţii în infrastructuri de primire turistice ce păstrează amenajarea interioară în stil tradiţional;
 
60% pentru tineri şi femei cu domiciliul în spaţiul rural sau pentru proiectele care sunt cuprinse într-o strategie de dezvoltare la nivel regional/judeţean/local;
 
55% pentru alte categorii care nu îndeplinesc criteriile mai sus menţionate.
 
Pentru acele proiecte de turism care includ şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile, intensitatea sprijinului pentru achiziţionarea echipamentelor specifice şi montajul acestora va fi de 70%.

 
 
8.Cheltuieli eligibile şi neeligibile

 
Pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje şi echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului, precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţa, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%.
 
Pe lista achiziţiilor neeligibile sunt trecute procurarea de clădiri în leasing, achitarea de impozite şi taxe vamale, costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie, comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare, cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second-hand, investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura.

 
Condiţii generale pentru posibilii beneficiari

 
Pentru a primi finanţare nerambursabilă prin PNDR pentru construirea unei pensiuni, trebuie îndeplinite mai multe condiţii:

 
• beneficiarul trebuie să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul rural;
 
• micro-întreprinderea de tip start-up trebuie să fie înregistrată în spaţiul rural, iar cel puţin 50% din angajaţi trebuie să aibă domiciliul în spaţiul rural;
 
• în cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;
 
• beneficiarul trebuie să prezinte un plan de afaceri şi să nu fie în dificultate financiară;
 
• scopul investiţiei trebuie păstrat cel puţin cinci ani de la finalizarea proiectului;
 
• construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să păstreze arhitectura specifică locală şi să se încadreze în prevederile PUG;
 
• pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice sau agro-turistice, suprafaţa de teren aferentă trebuie să fie de cel puţin 1.000 metri pătraţi (suprafaţa construită plus suprafaţa terenului din jurul construcţiei);
 
• beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada calificării pentru activitatea propusă sau să o dobândească până la finalizarea proiectului;
 
• beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective, inclusiv cele de mediu şi să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului sau dreptul de concesiune pe o perioada de cel puţin 10 ani;
 
• beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului şi că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la trei ani fiscali;

 
 
Proiectele care nu au primit finanţare pe SAPARD pot fi „cosmetizate” pentru FEADR

 
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc prin care se vor acorda, pâna în anul 2013, fonduri nerambursabile de a-proximativ 8 miliarde euro. Similar cu SAPARD, şi FEADR se va baza pe principiul cofinanţării proiectelor de investiţii private.
 
FEADR poate fi accesat în baza a două documente cheie: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală.
 
Priorităţile PNDR sunt concretizate în patru domenii sau axe:
 
• Axa I „Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” – 42,19% din totalul fondurilor, reprezentând suma de 3,17 miliarde de euro;
 
• Axa II „Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale” – 25% din fonduri, în suma de 1,88 miliarde euro;
 
• Axa III “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” – 26,31% din fonduri, totalizând suma de 1,98 miliarde euro;
 
• Axa IV „LEADER” va primi 2,5% din total, adica 0,19 miliarde euro.
 
Alocarea financiară a măsurii 313, din care se vor finanţa proiectele de pensiuni turistice în perioada 2007-2013, este de 837.316.726 euro, din care 80% reprezintă contribuţia FEADR, iar diferenţa provine de la bugetul naţional. Pentru cheltuieli publice efective revine suma de 544.255.872 euro.
 
„Până la sfârşitul anului în curs nu există şanse reale ca măsura 313 să fie lansată. Astfel, potenţialii beneficiari mai au timp să se pregătească. De menţionat este faptul că şi proiectele de pensiuni care nu au reuşit să fie finanţate prin programul SAPARD pot fi adaptate la FEADR, ţinând cont de cerinţele noului program. Cel mai util instrument în acest sens nu este altul decât ghidul solicitantului care va fi lansat după aprobarea PNDR 2007-2013 de către instituţiile europene. Din păcate, nu se poate vehicula un termen exact în acest sens”, a mai spus Eugen Ţicău.

 
 
Lansarea primelor măsuri se lasă aşteptată

 
Cu toate acestea, autorităţile naţionale au anunţat faptul că primele măsuri care vor fi lansate sunt cele care se adresează sectoarelor cu nevoie urgentă de infuzie de capital:
 
• Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”;
 
• Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate pentru procesarea produselor agricole şi silvice”;
 
• Măsura 322 „Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea nevoilor de bază, pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, cu alte cuvinte refacerea infrastructurii de apă, canalizare, drumuri comunale, gaz metan, reţea de joasă tensiune pentru iluminat public. În cazul acestora, se vehiculează că ar exista şanse să fie lansate până la sfârşitul anului 2007.
 
Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi va fi acordat pe baza unor criterii de prioritizare.
Plafonul maxim al costului total eligibil pe proiect nu poate depăşi 300.000 euro.
 
Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu poate depăşi plafonul de 200.000 euro/beneficiar pentru o perioadă de minim trei ani fiscali, conform regulii „de minimis”.
 
În conformitate cu prevederile articolului 71 aliniatul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se va constitui un sistem de management al riscului, prin cofinanţarea cheltuielilor ocazionate de contribuţia Ministerului ADR la înfiinţarea de fonduri locale de garantare rurală pentru acordarea de garanţii cât şi la constituirea unui fond de contra-garantare în scopul diminuării ris-cului.
Sistemul de garantare rurală va respecta prevederile art. 50-52 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.

 
În comparaţie cu SAPARD, FEADR susţine cu precădere pensiunile agro-turistice

 
Prin Programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” au fost susţinute şi investiţiile pentru turismul rural, inclusiv construirea de pensiuni turistice şi agro-turistice, în perioada de pre-aderare.
 
Raportul de monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 – septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism la nivel naţional cu o valoare de aproximativ 64 milioane euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aproximativ 13.000 locuri de cazare, iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă.
 
„Potrivit datelor statistice, Regiunea Nord-Est a stat foarte bine la numărul de proiecte SAPARD depuse atât de mediul privat, cât şi de autorităţile locale pe toate măsurile de finanţare”, a concluzionat reprezentantul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit (CRPDRP) Iaşi, remarcând următoarele rezultate:
 
• Judeţul Suceava a fost lider naţional cu 315 proiecte a căror valoare totală se ridica la aproximativ 150 milioane de euro, ceea ce înseamnă peste 211 euro pe cap de locuitor.
 
• Iaşul, care ocupă locul 3 la nivel naţional ca valoare totală a fondurilor europene atrase, a depus 236 de proiecte în sumă totală de 116,4 milioane euro, raportând o cotă de 141,2 euro pe cap de locuitor. Iar pe Măsura 3.4, au existat 296 de proiecte depuse, cu o valoare de peste 41 milioane euro.
 
„Cu toate acestea, nici un proiect de spaţiu de cazare depus în Regiune nu a fost pentru pensiune agro-turistică. Probabil pentru că obligativitatea de a asigura cea mai mare parte a alimentelor din producţie proprie este mai greu de îndeplinit.
 
De aceea, prin PNDR, se sprijină în principal acest tip de pensiuni printr-un procentaj de până la 70% fonduri nerambursabile. Rămâne de văzut dacă acest argument va convinge micii întreprinzători din mediul rural să îşi deschidă pensiuni agro-turistice”, a afirmat în încheiere Eugen Ţicău, directorul Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit (CRPDRP) Iaşi.
 
 
 
Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...
1 Comentariu
  1. MOIS CARMEN spune

    isi bat joc de romani cu aceste conditii si numesc foarte multi multi oameni de care trebuie sa te impiedici in demersurile pe care trebuie sa le faci ca sa obti fondul f f f f f f ff incompetenti si care asteapta numai MITA
    MITA PACAT CA SUNT ROMANCA SI MAI RAU CA AM FETITA TOT ROMANCA

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.