Schimbarea climei şi turismul

 
Se afirmă adeseori că fermierii se află în prima linie a luptei cu încălzirea globală, traiul lor fiind dependent de vreme. Însă operatorii din domeniul turistic şi proprietarii de staţiuni turistice nu sunt mai puţin dependenţi, notează Elisabeth Rosenthal în articolul ei din cotidianul american „The International Herald Tribune”.
 
Imaginaţi-vă o staţiune montană ale cărei telescaune sunt poziţionate în zona joasă a muntelui, unde zăpada nu e suficientă. Sau un club de scufundări ale cărui recifuri au cedat în faţa apelor mai calde şi mai tulburate. Sau un hotel dedicat golfului, aflat într-un loc în care seceta a făcut imposibilă menţinerea verde a terenului de golf. Toate acestea sunt posibilităţi reale, explică experţi din industrie, iar efecte timpurii se fac deja simţite.
 
Astfel, ONU a convocat luna aceasta conferinţa „Schimbările de climat şi turismul”, în cadrul căreia operatori din domeniul turismului şi oficiali din aproape 100 de ţări au avut ocazia să discute despre impactul încălzirii globale asupra vieţii lor. „Industria turismului trebuie să se adapteze cu rapiditate”, a concluzionat raportul final al conferinţei organizate la Davos, în Elveţia.
 
„Întregul produs al turismului va fi afectat – fiecare destinaţie are o componentă legată de climă”, explică Geoffrey Lipman, secretar-general adjunct al Organizaţiei Mondiale a Turismului a Naţiunilor Unite (UNWTO). „În cazul în care clima se va schimba, ceea ce ştim că se va întâmpla, va trebui să ne adaptăm”, a mai spus el.
 
„Unele naţiuni vor descoperi că au avut o industrie a turismului şi că acum ea nu mai există”, a afirmat Lipman. „În Munţii Stâncoşi din Canada lucrurile stau exact invers”.
 
În lumea dezvoltată, operatorii din domeniul turismului nu se confruntă în general cu o criză, deşi profiturile vor depinde de o adaptare corectă.
Însă de-a lungul Ecuatorului, menţinerea pe linia de plutire a industriei turismului este o problemă de supravieţuire. În cea mai mare parte din Africa, spre exemplu, turismul reprezintă o sursă importantă de venituri externe.
 
Cu toate acestea, există un preţ de plătit. În contextul în care industria se bazează pe maşini şi autobuze, aer condiţiont şi călătorii cu avionul, turismul este o sursă majoră a gazelor care produc încălzirea.
El este responsabil pentru 5% dintre emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial, s-a concluzionat în cadrul conferinţei de la Davos. Ţările sărace nu deţin, de obicei, fondurile necesare modificărilor ce ar trebui făcute pentru ca mediul să nu mai fie pus în pericol.
 
„E frumos să vorbim despre reducerea numărului de călătorii cu avionul, însă multe state depind de acesta”, explică Lipman. „Să ne gândim doar ce se întâmplă în Noua Zeelandă şi Australia. Mai important, ce se întâmplă în ţările sărace – Insulele Maldive, Seychelles şi Africa – care au nevoie de acest tip de transport, deoarece reprezintă singura modalitate prin care pot sosi turiştii”.
 
Conştientizând faptul că turismul şi modificările climei sunt strâns legate, Fiji şi-a unit anul acesta Ministerele Mediului şi Turismului. „Turismul este o modalitate prin care poate fi înlăturată sărăcia din Fiji – atât de important a devenit’, a declarat Banuve Kaumaitotoya, secretar permanent al noului Minister al Turismului şi Mediului din Fiji, care a participat la conferinţa de la Davos. „Fără turism, întreaga noastră economie s-ar prăbuşi. Aşa că trebuie să realizăm planurile necesare pentru a face faţă şi a ne adapta schimbărilor de climă”.
 
În cazul unor destinaţii, atât din zone calde cât şi din zone reci, schimbarea climei are deja un impact semnificativ asupra turismului şi a planurilor de viitor.
În Fiji, spre exemplu, o serie de furtuni dese, despre care oamenii de ştiinţă afirmă că sunt cauzate de fenomenul de încălzire, erodează munţii şi împing pământ şi apă dulce în mare.
Acest lucru ameninţă cu erodarea plajelor şi pune în pericol recifurile de coral, care au nevoie de o cantitate considerabilă de sare în apă.
 
Oficialii din Fiji încearcă să stopeze asemenea schimbări şi impun noi standarde, cum ar fi limita deasupra căreia trebuie construite bungalowurile de lângă apă pentru a fi în siguranţă în cazul în care nivelul mări ar creşte. „În momentul de faţă efectul nu e frapant, însă nu dorim ca recifurile – insula noastră – să dispară”, spune Kaumaitotoya.
 
Însă realizarea unor noi proiecte de inginerie şi simulări computerizate presupune folosirea unor fonduri semnificative şi existenţa unor persoane cu experienţă în domeniu – dintre care există destul de puţine.
 
Pe termen scurt, încălzirea globală oferă şi o serie de oportunităţi, în special în zonele cu climă temperată.
 
Tendinţele de încălzire au prelungit sezonul de golf din Antalya, Turcia, cu peste o lună, după cum povesteşte Ugur Budak, coordonator pentru golf al companiei Akkanat Holdings. Sezonul de golf începea în mod normal în luna martie.
Însă turiştii din Marea Britanie şi Germania sosesc acum în Antalya în luna februarie. „Iernile sunt mai blânde, ceea ce pentru noi este foarte profitabil”, comentează Budak.
 
Până în momentul de faţă nu au apărut probleme de tipul secetelor, care există în alte părţi ale lumii, a mai explicat el. „Însă suntem conştienţi de faptul că în viitor vom fi vulnerabili”.
La finalul conferinţei de la Davos, UNWTO a sfătuit turiştii să ia în considerare schimbarea climei şi „acolo unde este posibil, să reducă nivelul substanţelor nocive produse”.
Însă dacă europenii nu vor mai zbura spre Fiji sau Antalya, sărăcia din aceste regiuni ale lumii va spori, explică oficiali din domeniul turismului.
 
 
 
Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.