A doua zi a summitului NATO, dominată de prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin

0
 
La Palatul Parlamentului au fost reluate (vineri, 4 aprilie 2008) lucrările summitului NATO, ultima zi a reuniunii la nivel înalt fiind dedicată reuniunilor Comisiei NATO-Ucraina şi a Consiliului NATO-Rusia.
 
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va participa la reuniunea Consiliului NATO-Rusia şi, potrivit Kremlinului, el intenţionează să expună partenerilor din Alianţă punctul de vedere al Moscovei cu privire la viitoarea colaborare în cadrul Consiliului Rusia-NATO, dar şi la ameninţările cu care se confruntă lumea contemporană.
 
Liderul de la Kremlin participă pentru prima dată la un Consiliu NATO-Rusia după crearea acestui organism de cooperare între occidentali şi fostul adversar din timpul ,,Războiului Rece', prezenţa sa la Bucureşti marcând însă şi o altă premieră – este primul preşedinte rus care vine în România după 1990.
 
Şefii de stat şi de guvern din NATO vor aborda cu liderul de la Kremlin mai multe subiecte divergente între cele două părţi, de la extinderea Alianţei, independenţa Kosovo până la scutul antirachetă american sau suspendarea de către Moscova a Tratatului privind reducerea forţelor convenţionale în Europa.
 
Cu ocazia acestei reuniuni, Rusia ar urma să dea undă verde tranzitării pe teritoriul său, până în prezent episodică, a încărcăturilor nemilitare cu materiale şi echipamente destinate forţelor NATO ce luptă împotriva talibanilor în Afganistan.
 
"Sperăm ca reuniunea să aducă, între altele, un acord de tranzitare pe cale terestră a materialelor nemilitare pentru ISAF /Forţa internaţională de asistenţă şi securitate/ în Afganistan", declara joi seara secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.
 
Ca urmare a preocupărilor unor ţări, precum Germania şi Franţa, de a nu tensiona relaţiile cu Rusia, aliaţii nu au urmat joi dorinţa iniţial exprimată de preşedintele american George W. Bush de a acorda statutul de candidate oficiale la aderarea la NATO a Georgiei şi Ucrainei. Statele membre ale NATO s-au angajat să primească însă aceste foste republici sovietice în rândurile organizaţiei, urmând ca problema lor să fie examinată în luna decembrie.
 
Liderii NATO au propus Rusiei, în declaraţia finală a summitului, cooperarea în mai multe domenii, în special în cel privind apărarea antirachetă. Ei şi-au adus însă sprijinul faţă de proiectul SUA de instala în Polonia şi Republica Cehă elemente din scutul lor antirachetă, proiect căruia Moscova i se opune cu vehemenţă.
 
Rusia apreciază pozitiv parteneriatul cu NATO şi este deschisă unei cooperări şi mai strânse, cu condiţia însă ca aceasta să aibă loc pe baze de egalitate şi să răspundă intereselor Rusiei, afirma joi consilierul prezidenţial Serghei Prihodko, citat de ITAR-TASS. Rezultate pozitive, adăuga el, se înregistrează în cooperarea cu NATO în domenii precum combaterea terorismului, traficului de droguri, securitatea navală şi aeriană.
 
Însă, Vladimir Putin va atrage atenţia şi asupra acţiunilor NATO care provoacă îngrijorarea Rusiei, precum extinderea Alianţei în apropierea frontierelor sale, scutul antirachetă american, Tratatul privind reducerea forţelor convenţionale în Europa (CFE), situaţia din Kosovo. "Aceste probleme împiedică parteneriatul dintre Rusia şi NATO", a afirmat Prihodko.
 
După Bucureşti, Vladimir Putin se va deplasa la Soci, staţiune rusă de la Marea Neagră, unde urmează să-l primească pe omologul său american George W. Bush, cu care va discuta toate aceste probleme sensibile existente în relaţiile dintre Moscova şi Washington.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.