Summitul NATO de la Bucureşti – principalele decizii

0
 
Extinderea NATO, apărarea antirachetă în Europa, angajamentul în Afganistan şi continuarea luptei împotriva terorismului sunt principalele teme dezbătute în cadrul Summitului NATO de la Bucureşti. Aceste patru mari probleme, dar nu numai, au fost detaliate în Declaraţia Summitului de la Bucureşti, redactată de şefii de stat şi de guvern la încheierea Consiliului Nord-Atlantic.
 
Liderii NATO şi-au exprimat susţinerea pentru eforturile de transformare a Alianţei militare în vederea menţinerii eficienţei sale, iar declaraţia adoptată joi seara, la Bucureşti, punctează o serie de domenii în care trebuie să se concentreze aceste eforturi.
 
Alianţa Nord-Atlantică a invitat oficial Albania şi Croaţia să i se alăture în decurs de un an, subliniind că intenţionează să înglobeze toate ţările din Peninsula Balcanică.
 
În schimb, Macedonia, care aspira şi ea la statutul de ţară candidată, va fi invitată să adere după găsirea unei soluţii acceptabile privind problema numelui. Statele membre NATO recunosc în declaraţia finală a reuniunii eforturile deosebite şi angajamentul demonstrate de Macedonia pentru adaptarea la valorile şi misiunile Alianţei, dar, cu toate acestea, NATO regretă că discuţiile cu Macedonia în cadrul ONU nu au ajuns la un rezultat în ceea ce priveşte numele.
 
În privinţa Ucrainei şi Georgiei, care şi-au declarat aspiraţiile euro-atlantice, statele membre ale NATO au căzut de acord că aceste ţări vor deveni membre ale NATO, dar o decizie de a le oferi Planul de Acţiune pentru Aderare va fi luată în luna decembrie.
 
Liderii NATO dau asigurări în documentul final al summitului că uşa Alianţei va rămâne deschisă democraţiilor europene care doresc şi sunt capabile să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile de a fi membru.
 
Totodată, ei şi-au exprimat sprijinul pentru planurile americane de creare a unui sistem de apărare antirachetă în Europa, în condiţiile în care proliferarea rachetelor balistice constituie o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei.
 
"În aceste condiţii, recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare antirachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea antirachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării antirachetă a NATO", subliniază statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
 
Statele membre au mandatat Consiliul Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite, care va fi reexaminată la summitul din 2009, în scopul anunţării oricărei decizii politice viitoare".
 
De asemenea, cei 26 de aliaţi vor continua eforturile pentru a consolida cooperarea cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, pe baza transparenţei şi încrederii reciproce. "Încurajăm Federaţia Rusă să beneficieze de pe urma propunerilor de cooperare privind apărarea antirachetă, formulate de Statele Unite, şi suntem gata să explorăm posibilele căi de corelare între sistemele de apărare balistice din SUA, NATO şi Rusia la un moment adecvat", mai menţionează declaraţia finală a Summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Bucureşti.
 
În ceea ce priveşte Afganistanul, un alt subiect important de pe agenda reuniunii, documentul menţionează că mandatul ISAF pe care Alianţa îl are în Afganistan reprezintă prioritatea principală a Alianţei Nord-Atlantice. Securitatea euro-atlantică este strâns legată de viitorul paşnic al Afganistanului, respectul faţă de drepturile omului şi lupta împotriva ameninţărilor teroriste, se precizează în documentul citat.
 
Statele membre NATO au condamnat şi la acest summit în cei mai puternici termeni toate actele de terorism, indiferent de motivaţia sau manifestarea lor, declarând că rămân în continuare determinate să lupte împotriva acestui flagel, la nivel individual şi colectiv, atât timp cât va fi necesar şi în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile ONU.
 
Aliaţii sunt de acord să consolideze capacitatea organizaţiei de a schimba informaţii, clasificate sau nu, privind terorismul, în special pentru sprijinirea operaţiunilor NATO.
 
Concluziile summitului NATO fac referire şi la situaţiile din Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova, unde există conflicte nesoluţionate. Statele membre NATO sprijină integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor menţionate şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de persistenţa conflictelor regionale din sudul Caucazului şi din Republica Moldova.
 
De asemenea, Alianţa Nord-Atlantică a solicitat Federaţiei Ruse să reia implementarea obligaţiilor asumate în Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa, făcând referire în acest context la angajamentele Federaţiei Ruse faţă de Georgia şi Republica Moldova.
 
Liderii NATO rămân angajaţi pe calea consolidării sistemelor informatice cheie împotriva atacurilor cibernetice, prin adoptarea recentă a unei Politici privind Apărarea Cibernetică şi prin dezvoltarea unor structuri şi autorităţi capabile să o pună în practică.
 
Politica Alianţei de apărare cibernetică pune accentul pe nevoia NATO şi a altor naţiuni de a-şi proteja sistemele informatice-cheie în conformitate cu responsabilităţile lor şi să ofere posibilitatea de a asista naţiunile aliate, la cerere, pentru contracararea unui atac cibernetic.
 
Referitor la Kosovo, se afirmă că este necesară transpunerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru protecţia minorităţilor etnice, precum şi pentru protejarea siturilor istorice şi religioase sau pentru combaterea crimelor sau a corupţiei.
 
NATO şi KFOR vor continua să lucreze cu autorităţile din Kosovo şi, ţinând cont de mandatul său operaţional, KFOR va coopera cu Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi alţi actori internaţionali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic şi paşnic.
 
De asemenea, liderii NATO sunt pregătiţi să dezvolte şi pe mai departe o relaţie ambiţioasă şi substanţială cu Serbia, folosind la maximum instrumentul Parteneriatului pentru Pace şi având ca scop înregistrarea de noi progrese către integrarea Serbiei în comunitatea euroatlantică.
 
Totodată, liderii NATO au salutat deciziile Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului de a dezvolta IPAP cu NATO.
 
Un alt subiect abordat în declaraţia finală de liderii celor 26 de state membre NATO este respectarea de către Iran şi Coreea de Nord a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU privind proliferarea armelor nucleare.
 
Situaţia din Afganistan a fost discutată şi în cadrul unei sesiuni speciale, adoptându-se Declaraţia privind viziunea strategică a ISAF.
 
Potrivit declaraţiei, reprezentanţii celor 40 de ţări care contribuie la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan (ISAF) consideră că Afganistanul este prioritatea cheie a Alianţei Nord-Atlantice, dat fiind că, după 11 septembrie 2001, securitatea euro-atlantică şi cea internaţională sunt legate de stabilitatea şi viitorul acestui stat din Asia centrală.
 
Principiile călăuzitoare pe care le vor avea în vedere cei 40 în procesul de reconstrucţie a Afganistanului sunt: o implicare pe termen lung, fermă şi echitabilă; asistenţă în vederea sporirii capacităţii de conducere şi a responsabilităţii afgane; o abordare exhaustivă din partea comunităţii internaţionale, prin cooptarea eforturilor civile şi militare şi o intensificare a cooperării şi implicării vecinilor Afganistanului, îndeosebi a Pakistanului.
 
Cei 40 recunosc însă că mai sunt multe de făcut în Afganistan, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului, şi se angajează, pe de-o parte, să asiste guvernul afgan în stabilirea şi menţinerea unui mediu sigur şi, pe de altă parte, să-şi intensifice eforturile în domeniul securităţii printr-o împărţire mai echitabilă a responsabilităţilor, prin suplinirea lipsurilor în rândul forţelor ISAF, prin oferirea unui maximum de flexibilitate în folosirea forţelor de către comandantul ISAF şi prin sporirea capacităţii de contracarare a propagandei extremiste printr-o comunicare mai eficientă a obiectivelor, realizărilor şi provocărilor ce au mai rămas de abordat.
 
Potrivit documentului adoptat joi seară, doar forţele de securitate şi instituţiile afgane pot asigura respectarea legii pe termen lung. Remarcând că, în ultima perioadă, forţele de securitate afgane au devenit tot mai capabile să conducă şi să desfăşoare independent operaţiuni, cei 40 se aşteaptă ca rolul ISAF să devină mai degrabă unul de mentor şi să evolueze în sensul asigurării în principal doar a pregătirii militare.
 
Ţările participante la reconstrucţia Afganistanului se angajează să pună la dispoziţia autorităţilor afgane echipe de antrenament şi echipament necesar pentru a atinge obiectivul creării unei armate afgane puternice, de 80.000 de oameni, până în 2010, pentru un transfer progresiv al responsabilităţilor de securitate din întreaga ţară către forţele afgane, susţinute de ISAF.
 
Potrivit documentului, vecinii au un rol important de jucat în a ajuta Afganistanul să-şi clădească un viitor mai stabil şi mai sigur, dat fiind că ameninţările pe care le presupun extremismul violent şi narcoticele nu sunt doar probleme ale acestei ţări.
 
Summitul NATO de la Bucureşti s-a încheiat, vineri, când au avut loc reuniunile Comisiei NATO – Ucraina şi Consiliului NATO – Rusia, la care a participat, pentru prima dată, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
 
Declaraţia "fermă" făcută de aliaţi cu privire la faptul că Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO este foarte clară şi nu lasă loc de îndoială, a declarat, vineri, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, precizând că documentul marchează începutul unui proces. În conferinţa de presă susţinută împreună cu preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko, la finalul reuniunii Comisiei NATO-Ucraina, Scheffer a refuzat să indice motivele pentru care Aliaţii au decis să amâne acordarea MAP-ului pentru Ucraina şi Georgia, explicând că ceea ce este important este faptul că NATO a luat decizia ca cele două ţări să i se alăture, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla "peste noapte" şi chiar dacă, la fel ca întotdeauna, este nevoie de îndeplinirea unor criterii pentru ca acest lucru să se întâmple.
 
La rândul său, preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a declarat că declaraţia emisă vineri de Comisie concordă în spirit cu documentul final adoptat în ajun de Consiliul Nord Atlantic, care stabileşte foarte clar viitoarea aderare a Ucrainei la NATO.
 
El a menţionat atât progresele din colaborarea Rusia-NATO, cât şi piedicile din calea dezvoltării acesteia.
 
Rezultatele Consiliului NATO-Rusia au fost sintetizate de preşedintele Vladimir Putin, care s-a declarat mulţumit de discuţiile purtate, pe care le-a calificat drept constructive. El a subliniat că Rusia şi NATO au avansat considerabil pe calea dialogului politic şi colaborării practice.
 
Ca exemple de colaborare practică, el a menţionat simplificarea modului de aprovizionare a forţelor internaţionale care ajută la instaurarea securităţii în Afganistan prin tranzitarea teritoriului rusesc de către încărcăturile cu caracter nemilitar ce le sunt destinate, colaborarea activă în domeniul luptei antiteroriste, prin participarea navelor militare ale flotei ruse din Marea Neagră la operaţiunea ''Eforturi active'', creşterea compatibilităţii operaţionale a forţelor armate ale Rusiei şi NATO.
 
Printre piedicile în calea dezvoltării relaţiilor, a menţionat extinderea continuă a NATO, crearea de infrastructuri militare pe teritoriul noilor ei membri, criza din jurul Acordului de limitare a armamentului convenţional din Europa, Kosovo, planurile SUA de instalare în Europa a unor elemente de apărare antirachetă.
 
A avut loc, totodată, o reuniune specială privind Afganistanul, la care au participat preşedintele Hamid Karzai şi secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.