Preţul cimentului a sărit în aer!

4

Acuzaţi: cartelul celor trei producători din România şi verigile intermediare

Victime: beneficiarii finali ai lucrărilor de construcţii

 
 
După boom-ul de aproximativ 15% al preţului la materialele de construcţii din primul trimestru al anului 2008, constructorii se plâng de faptul că, cel de-al doilea trimestru, vine cu o creştere de-a dreptul sufocantă cuprinsă între 30 şi 60%, în special la ciment.
 
Astfel, în decurs de o săptămână, tariful la sacul de ciment a urcat ameţitor de mult, ceea ce a dat peste cap calculele cu privire la costul lucrărilor pe metrul pătrat.  
 
Managerul "Ted Construct", Cornel Brânză, ne-a declarat că, în prezent, preţul en-detail la sacul de ciment de 50 de kilograme a ajuns la 33 RON, în timp ce în februarie se putea achiziţiona la 24-25 RON.
 
"Aceasta după ce a mai crescut o dată de la începutul anului, întrucât în ianuarie costul era de aproximativ 20 RON pe sac. În situaţia de faţă, preţul pe metrul pătrat construit va creşte mult şi nu mai reuşesc să acopăr, din ceea ce vând, investiţiile în următoarele construcţii", a afirmat Cornel Brânză, administratorul SC "Ted Construct" SRL.
 
Reprezentanţii SC "Cris-Crisco" SRL Iaşi ne-au informat că, în doar câteva zile, preţul la sacul de ciment a crescut de la 17,9 RON, fără TVA, la 29,4 RON, fără TVA.
 
"Am constatat un salt de peste 65% la preţul cimentului, comparativ cu săptămâna trecută. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi la fier şi mă aştept la noi scumpiri în decursul acestui an", a declarat Cristian Cioancă, managerul firmei de construcţii SC "Cris-Crisco" SRL Iaşi.
 
 
"Este o situaţie de criză"
 
 
Consilierul local Radu Botez, administrator al SC "Construct Design" SRL, s-a confruntat cu aceeaşi problemă pe care o reclamă şi ceilalţi constructori.
 
"Este o situaţie de criză datorată cartelului existent la nivel naţional în ceea ce priveşte cimentul. Marile companii care au cumpărat fabricile de ciment controlează producţia şi ceea ce se vinde pe piaţa internă", ne-a spus Radu Botez.
 
Acesta a explicat faptul că, în contextul creşterii cererii de materiale de construcţii, odată cu începerea sezonului cald, en-gros-iştii şi-au golit depozitele, iar comercianţii cărora le-a mai rămas ceva marfă pe stoc şi-au permis să crească preţurile necontrolat, astfel că, peste noapte, s-a ajuns şi la majorări de 60%.
 
"Este firesc în momentul în care ai o marfă pentru care există cumpărători să îţi permiţi să ridici preţul. Consider că este o situaţie de criză temporară. În momentul în care fabricile îşi vor adapta producţia la cerere, atunci tarifele vor reveni la cele normale", este de părere Radu Botez.
 
Acesta a confirmat şi creşterea de preţ la fier. Dacă la începutul anului, fierul se cumpăra cu 1,7 RON pe kilogram, acum nu se mai găseşte sub 2,5 RON pe kilogram. "La fier, însă, costurile sunt date în funcţie de costul mondial, este cumva similar ca în cazul petrolului. La ciment, însă, sunt mai mulţi factori implicaţi. Betonul este, de asemenea, mai puţin influenţat de bunul plac al comercianţilor. Chiar dacă are în compoziţia lui 75% ciment, s-a scumpit cu 8-10% de la începutul anului. Aceasta ar trebui să fie majorarea şi la ciment, dacă nu ar interveni pe traseu atât de multe verigi intermediare", a punctat managerul "Construct Design".
 
 
Cimentul la sac a dispărut de mai bine de o lună din depozitele ieşene
 
 
În rândul comercianţilor de materiale de construcţii este adesea vehiculată ideea potrivit căreia cei care se fac vinovaţi pentru criza cimentului sunt producătorii.
 
"Nu mai am ciment la sac în depozit de o lună. Sunt tipuri de ciment la care a juns preţul şi la 50 RON sacul. Este o adevărată criză indusă de marii producători de ciment, care şi-au creat un cartel la nivel naţional şi astfel îşi permit să manevreze piaţa pentru a ridica în mod artificial preţurile. Nu cred că doar majorările costurilor de producţie din cauza utilităţilor şi combustibililor sunt de vină pentru aceste creşteri dezastruoase, ci este o consecinţă a monopolului", ne-a spus Ovidiu Ignat, administratorul SC "Galactic Lines" SRL Iaşi, specializată pe comerţul de produse de construcţii.
 
În fapt, situaţia este cu mult mai nuanţată, ţinând cont de faptul că, de la producător la beneficiarul final, cimentul la sac "trece prin mâinile" a numeroşi intermediari, care au, la rândul lor, un cuvânt de spus în ceea ce priveşte preţul produsului.
 
 
Importul de ciment din ţările extracomunitare, o soluţie?
 
 
O soluţie la care se gândesc din ce în ce mai mulţi întreprinzări privaţi este importul de materiale din ţări care nu au intrat încă sub "domnia" marilor producători cu influenţă la nivel mondial. "M-am gândit să import ciment din ţările fostei Iugoslavii.
 
Chiar sunt în stadiu avansat în ceea ce priveşte demersurile de aducere a primei barje de 2.500 de tone a 24 RON sacul, cu transportul pe Dunăre până la Brăila inclus în preţ. Cred că este o soluţie viabilă şi intenţionez să devin distribuitor de ciment pe toată ţara, pe această filieră", ne-a dezvăluit Cornel Brânză, managerul SC "Ted Construct" SRL.
 
Consecinţele exploziei preţurilor nu întârzie să apară. Astfel, costul unui metru pătrat de construcţie a crescut, numai în ultimul trimestru, cu 15% – 20%. "Noi, ca şi constructori suntem nevoiţi să acceptăm preţul cerut, iar dacă nu găsim deloc materie primă trebuie să căutăm în afară, în Ucraina, în Republica Moldova, de unde, de obicei, marfa vine cu rabat de la calitate. În fapt, cei care suferă cel mai mult sunt clienţii finali, cei care achită lucrările de construcţii şi care trebuie să suporte şi întârzierile datorate timpilor de aprovizionare din ce în ce mai lungi", a adăugat Dumitru Răbei, preşedintele ARACO pentru regiunea Moldovei.
 
 
 
Producătorii de ciment dau vina pe comercianţi 
 
 
Directorul general al "Holcim" Romania, Markus Wirth, a declarat într-o conferinţă de presă, organizată la începutul anului 2008, că preţul cimentului va urca în acest an "doar cu 10-12%", creştere similară cu cea din 2007, "ca urmare a majorării costurilor cu utilităţile, materia primă, impozitele şi forţa de muncă". Se poate observa că abia am trecut de primul trimestru al anului şi constructorii constată depăşirea de mai bine de trei ori a procentului exprimat.
 
În condiţiile date, reprezentanţii "Holcim" Romania nu au avut un răspuns categoric la întrebarea adresată de redactorii revistei FINANCIARUL prin care li s-a solicitat să precizeze cu cât a crescut preţul cimentului la sac de la începutul celui de-al doilea trimestru al anului 2008.
 
"Datorită constrângerilor Legii Competiţiei nu putem comunica informaţii despre preţuri. Evoluţia preţurilor pentru primul trimestru al anului 2008 va fi comunicată de către Grupul «Holcim» în data de 6 mai", a menţionat François Laporte, Director Marketing şi Vânzări în cadrul "Holcim" România.
 
Ne întrebăm dacă domnul Laporte oferă acelaşi răspuns (de genul "nu putem comunica informaţii despre preţuri") şi clienţilor care sunt interesaţi să cumpere ciment de la "Holcim"!
 
 
Mult mai precis în răspunsuri a fost purtătorul de cuvânt al SC "Carpatcement Holding" SA, care ne-a comunicat faptul că, la începtul anului 2008, producătorul a operat măriri de preţuri, la unele tipuri de ciment, între 10 şi 15%.
 
"Aceste măriri sunt o consecinţă directă a creşterii costurilor de producţie pe care le-am avut ca urmare a fluctuaţiilor cursului euro-leu.  Însă, nu am mai efectuat alte majorări în afară de cele precizate şi nu intenţionăm să mai creştem preţurile în cursul anului 2008.
 
Însă evoluţia preţului energiei şi combustibililor este imprevizibilă. Dacă vor fi creşteri mari pe aceste elemente de cost vom fi nevoiţi să facem şi noi ajustările necesare în ceea ce priveşte tariful de vânzare a produselor noastre", a declarat Bogdan Arnăutu, communication manager, al SC "Carpatcement Holding" SA.
 
Cât despre diferenţele foarte mari dintre procentele de creştere asumate de producătorul "Carpatcement Holding" SA şi cele vizibile în piaţă, Bogdan Arnăutu a menţionat:
 
"Măririle de preţ pe care le-am operat sunt cele pe care vi le-am comunicat deja. Diferenţele la care faceţi referire nu provin în nici un caz de la noi. Răspunsul ar trebui căutat la cei care comercializează ciment, nu la noi".
 
 
 
Piaţa cere capacităţi duble de producţie a cimentului
 
 
Şi totuşi, cimentul lipseşte din depozite, ceea ce înseamnă că nu se produce suficient pentru acoperirea cererii existente pe piaţă.
 
Reprezentantul "Carpatcement" a răspuns că în fapt s-a lucrat la capacitate maximă în fiecare fabrică, însă, datorită exploziei de proiecte rezidenţiale, cât şi a proiectelor mari de birouri şi de infrastructură de pe piaţă, nu s-a putut face faţă cererii.
 
"Dat fiind limitările privind capacităţile de producţie, au existat perioade scurte de timp când nu am putut satisface integral cererile din ce în ce mai mari ale pieţei. De aceea, pentru a putea onora toate cerinţele clienţilor, în 2008, ne-am decis să demarăm proiectele de investiţii, având în plan dublarea capacităţilor de producţie până la sfârşitul anului 2011. Estimăm investiţiile necesare pentru acest proiect la aproximativ 150 milioane de euro", ne-a informat Bogdan Arnăutu.
 
Prima fază a proiectului de investiţii pentru mărirea capacităţilor de producţie constă în modernizarea şi pornirea celei de-a 2-a linii de producţie a fabricii de la Bicaz, aflată acum în conservare.
 
"Proiectul a fost deja aprobat, investiţia fiind estimată la aproximativ 55-60 milioane de euro şi va fi finalizată la mijlocul anului 2009. Ca o consecinţă a acestei investiţii, capacitatea de producţie va creşte cu aproximativ 1 milion de tone de ciment/an", a adăugat reprezentantul "Carpatcement".
 
 
"Holcim"-ul are, la rândul său, o abordare asemănătoare.
 
"În prezent, toate unităţile noastre de producţie funcţionează la capacitate maximă", susţine François Laporte, Director Marketing şi Vânzări în cadrul "Holcim" România.
 
"În mai puţin de doi ani de la modernizarea fabricii de ciment din Aleşd (2004), «Holcim România» a început în 2005 un proiect pentru modernizarea fabricii de ciment din Câmpulung, care va conduce la o creştere substanţială a capacităţii de producţie", a adăugat François Laporte.
 
Cu toate că redactorii revistei economice FINANCIARUL au făcut toate demersurile necesare solicitând în scris şi punctul de vedere al companiei "Lafarge", reprezentanţii celui de-al treilea producător de ciment din România nu au transmis redacţiei noastre răspunsurile până la închiderea ediţiei.
 
 
 
ARACO vrea să contracareze înţelegerile dintre producătorii de ciment
 
Cu toate că există o mulţime de organizaţii şi patronate care susţin că apară interesele agenţilor economici din domeniul construcţiilor, "războiul" pe tema cimentului, în care sunt implicate "regimentele" producătorilor, comercianţilor, dezvoltatorilor imobiliari, dar şi cel al beneficiarilor finali, nu  pare să fie o temă prioritară pentru nimeni.
 
Reprezentanţii Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii din România (ARACO) s-au gândit abia acum să se implice astfel încât să se ajungă la un nivel de normalitate pe piaţa cimentului.
 
Astfel, în urma întâlnirii de la începutul lunii aprilie 2008, aceştia au decis să ia atitudine la nivelul Consiliului Europei pentru a condamna şi sparge cartelul existent pe piaţa românească.
 
"Criza în domeniul cimentului este generată de sistemul de cartel, iar cartelul a venit ca urmare a greşelii majore a statului român care a privatizat toate fabricile de profil din ţară. Astfel, situaţia este greu de redresat şi este în afara putinţelor noastre. Avem totuşi promisiunea conducerii ARACO în ceea ce priveşte demararea unor demersuri de contracarare a înţelegerilor între producători, în virtutea legislaţiei antitrust", ne-a explicat Dumitru Răbei, preşedintele ARACO pentru regiunea Moldovei.
 
 
Ultima şansă, raportarea abuzurilor la Comisia Europeană
 
 
Demersurile în ceea ce priveşte condamnarea la nivel comunitar a cartelului existent între cei trei mari producători de ciment din România sunt încă ţinute sub tăcere de conducerea de la Bucureşti a ARACO. Însă, se cunoaşte faptul că preşedintele Asociaţiei, Laurenţiu Plosceanu, s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles, unde există un comisariat european pentru politici concurenţiale.
 
Contactat telefonic de către redactorii revistei FINANCIARUL, acesta nu a confirmat, dar nici nu a infirmat faptul că s-ar afla în capitala Belgiei pentru a reclama abuzul de pe piaţa cimentului din România.
 
"Nu pot să vă declar nimic în ceea ce priveşte scopul demersurilor noastre şi nici nu pot confirma sau infirma faptul că ar fi legate de contracararea politicilor anticoncurenţiale din domeniul cimentului. Însă, veţi afla despre ce este vorba în cadrul unei conferinţe de presă", a comentat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii din România (ARACO).
 
 
Precedent în amendarea cartelului "Lafarge", "Holcim" şi "Carpatcement"
 
Sancţionarea cartelului format de principalii producători de ciment are, deja, un precedent, în România.
 
În 2005, Consiliul Concurenţei a investigat şi amendat companiile "Lafarge", "Holcim" şi "Carpatcement", cu 28,5 milioane de euro (peste 1.000 de miliarde ROL), ca urmare a constituirii unui cartel pentru stabilirea ilegală a preţurilor pe piaţa internă.
 
La acea dată, cea mai mare amendă, în valoare de 377,2 miliarde ROL (6,5% din cifra de afaceri a companiei, înregistrată în 2004), a fost primită de "Lafarge Romcim".
 
Pentru "Carpatcement" sancţiunea a fost de 313,2 miliarde ROL (6% din vânzările din anul precedent amendării), în timp ce compania "Holcim" a primit o amendă în valoare de 290 de miliarde ROL, reprezentând 5,5% din cifra de afaceri din 2004. Un an mai târziu, compania "Carpatcement" a obţinut câştig de cauză în instanţă în ceea ce priveşte contestarea amenzii instituite de Consiliului Concurenţei.
 
După cum se poate observa, cartelul a fost amendat, însă acest lucru nu a însemnat că "înţelegerile la preţ" au încetat. Profiturile generate de piaţa construcţiilor din România, aflată în plină ascensiune, sunt atât de mari încât aşa-numitele "pierderi colaterale" reprezintă doar un mărunţiş în buzunarul marilor producători de ciment.
 
 
Liderii mondiali ai cimentului şi-au împărţit frăţeşte fabricile din România
 
Piaţa românească a cimentului este controlată de filialele locale ale grupurilor "Holcim" (Elveţia), "Lafarge" (Franţa) şi "Heidelberg Cement" (Germania). Cele nouă fabrici de ciment existente în ţară, toate construite în timpul regimului comunist, au fost împărţite "frăţeşte" de către cei trei lideri mondiali în domeniu.
 
Astfel, producătorul român de ciment "Romcim" SA, cu cele trei uzine din Medgidia, Hoghiz şi Târgu Jiu, a fost achiziţionat în 1997 de Grupul International "Lafarge".
 
În perioada 1998 – 2002, grupul "HeidelbergCement" a cumpărat alte trei fabrici de ciment din România – cele de la ,  şi . În iulie 2004, cele trei fabrici şi compania de management "Carpatcement Romania" au fuzionat, formând "Carpatcement" Holding.
 
În iulie 2000, "Holcim" a cumpărat ultimele trei fabrici rămase, şi anume cele din Aleşd, Turda şi Câmpulung Muscel.
 
 
Citește și
4 Comentarii
  1. gaspar angelica spune

    In dorinta nestavilita de imbogatire nu mai tineti cont de nevoile oamenilor.Cum sa-ti mai faci o reparatie in locuinta cand ai venituri de multe ori sub medie? nu va intereseaza, stiu.

  2. gaspar angelica spune

    Nu inteleg aceasta scumpire nesabuita. Oare cei care fac acest lucru nu gandesc si faptul ca si cei mai modesti trebuie sa-si rezolve problemele?

  3. simioana radu mihai spune

    Pretul la ciment a crescut deoarece cererea este din ce in ce mai mare in ultimii ani pe piata din Romania avand ca dovada constructiile care s-au facut si care sunt in curs de derulare va spun asta pentru ca si eu detin o firma de constructii „APESIM-CONSTRUCT” si ma confrunt foarte des cu astfel de cresteri ale preturilor de la o zi la alta.

  4. Ion Toma spune

    Asa ne trebuie daca cei care au dat lovitura de stat au vandut tara si acum nu mai putem sa ne construim nimic din cauza acestor capuse straine care s-au imbogatit prin sacrificiile poporului roman. Daca nu se intampla asa-zisa revolutie din 1989 (cu toate ca se stia de ani buni de la postul de radio Europa Libera cine denigreaza Romania), poate mai aveam cativa ani de sacrificicare, dupa care ne puteam astepta la o viata mult mai buna. Tocmai acei nenorociti au ajuns sa ne conduca tara si sa se perinda pe rand ca sa roada ciolanul. Inainte nu se murea de foame ca acum, aveai un loc de munca garantat, concediu la munte si la mare, haine la croitor, patofi pe comanda, bani la c.e.c., etc. , etc., pe cand acum nu poti trai de la o zi la alta !! Toti care s-au imbogatit peste noapte vanzand tara si mintandu-ne pe noi in presa, radio, tv. ar trebui impuscati intr-un loc public, confiscate averile pana la al cincelea grad de rudenie si redate poporului, pentru ca noi am dus greul. Acum va dati toti cu parerea si, vezi Doamne, ce semnale trageti voi prin exemplele de mai sus, dar nu am vazut pe nimeni sa mobilizeze masele de oameni asa cum s-a facut in 1989 si sa-i nimicim pe talharii care au lucrat cu cu tot felul de organizatii straine numai ca sa-si faca averi incomensurabile. In loc sa creeze locuri de munca in tara, lasa oamenii sa plece in alte tari pentru a munci si a le face puternice tot pe acele tari care sunt imperii de cand lumea si s-au dezvoltat datorita asupririi popoarelor pe care le-au colonizat. Oare in ziua de astazi nu este tot un sclavagism, dar unul modern?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.