Bulgaria şi România nu reprezintă modele pentru statele candidate la UE

0 11
 
Bulgaria şi România nu reprezintă modele din orice punct de vedere pentru statele din Balcani candidate la Uniunea Europeană, iar din unele puncte de vedere ele sunt mai degrabă un caz care nu trebuie copiat, afirmă economistul-şef al Deutsche Bank, Norbert Walter, într-un interviu acordat site-ului on-line "Deutsche Welle", în care vorbeşte despre perspectivele economice ale Balcanilor şi despre o schimbare de gândire la nivel de guverne UE.
 
În opinia sa, în ce priveşte infrastructura, Bulgaria şi România nu se pot compara cu Slovenia şi Croaţia, iar nivelul de educaţie este şi el în medie diferit.
 
"Cred că UE face bine să spună în mod hotărât: «Aici nu merge cu corupţia, suntem o regiune fără corupţie». De aceea ar trebui să fim atenţi ca această parte a acquis-ului comunitar să fie comunicată în mod clar şi să să nu se procedeze încă o dată la fel de neglijent, aşa cum a fost parţial cazul cu România şi Bulgaria. Acest lucru face bine printre altele inclusiv României şi Bulgariei, şi anume dacă UE adoptă în acest punct alte vederi şi moduri de acţiune", a explicat Walter.
 
Întrebat dacă UE ar trebui să se aventureze să primească în rândurile sale, în viitorul apropiat, ţările din Balcanii de Vest, Walter opinează în interviu că ideea primirii treptate a acestor ţări, aşa cum se vehiculează actualmente, va fi resimţită în unele părţi drept o atitudine de refuz, situaţie care trebuie, spune el, depăşită rapid, ceea ce înseamnă că şi UE trebuie să treacă la muncă serioasă şi să rezolve singură multe din teme.
 
Legat de avantajele pe care UE le poate avea din integrarea acestor ţări, Walter menţionează că acestea reprezintă o zonă de tranzit în mijlocul Europei şi "merită să realizăm faptul că – dacă ne gândim la Bulgaria şi România sau Grecia, şi mai târziu chiar Turcia – dacă noi nu integrăm această «punte», nu putem configura în mod cu adevărat raţional acest proces".
 
Walter cere să se ţină seama de sârbi, nişte oameni foarte întreprinzători şi care parţial au avut tot timpul nişte concepţii strategice. Capacităţile diverse ale acestor părţi de Europa ar trebui luate în seamă şi integrate, în acelaşi timp trebuind să se aibă în vedere faptul că aceste ţări s-ar dezvolta mult mai rapid dacă ar exista o garanţie şi dacă investitorii ar avea şi ei garanţia că aceste ţări se vor dezvolta conform regulilor UE.
 
Legat de temerile principalelor state contribuabile la bugetul UE vis-a-vis chiar şi de perspectiva de a primi în rândul UE state agrare precum Turcia, economistul german subliniază că în condiţiile actuale de creştere a preţului la alimente şi de încercări de cultivare eficientă a oricărei bucăţi de teren trebuie mai degrabă să te bucuri de primirea oricărei ţări care posedă competenţe agricole, acest lucru însemnând că UE, ca furnizor de bunuri rare, va câştiga în importanţă în perioada care urmează.
 
Acest lucru este valabil nu doar pentru Turcia, ci şi pentru România sau Polonia, o ţară cu orientare foarte agricolă. Niciodată nu au trebuit marii contribuabili la bugetul UE să se teamă mai puţin de aderarea unei ţări agrare decât acum, dat fiind că niciodată perspectivele de a face bani din agricultură nu au fost mai bune ca azi.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata