Asistenţii, „o afacere” profitabilă pentru europarlamentari

0
 
Parlamentul European cheltuieşte 10% din buget pentru plata anuală a asistenţilor. Un deputat a publicat rezumatul unui raport confidenţial care relevă fraude. Statutul asistenţilor la care se lucrează în prezent nu va intra în vigoare înainte de 2009. Pe ce cheltuiesc banii pe care eurodeputaţii îi primesc în fiecare lună pentru a-i plăti pe asistenţi? Un audit intern întinează onorabilitatea unora dintre ei.
 
Raportul dezvăluie cazuri asemeni politicianului care şi-a angajat soţia ca asistentă, sau bani plătiţi unor agenţii de îngrijire a copiilor, sau destinaţi unei afaceri cu lemnul, se arată într-un articol publicat de ziarul "El Mundo".
 
Ancheta confidenţială a fost publicată la nivel intern în luna februarie după 14 luni de muncă asiduă. Din cele 92 de pagini nu se cunoaşte decât un rezumat de cinci care a fost publicat pe blogul deputatului Paul van Buitenen (grupul "Verzilor"), membru al Comitetului pentru Control al Bugetului. Nu apar nume, ci doar neregulile descoperite.
 
Van Buitenen a clarificat pentru ziarul spaniol că decizia sa de a difuza raportul – despre care l-a informat în scris pe preşedintele PE, Hans-Gert Pöttering – a fost motivată de gravitatea faptelor şi de problemele "Biroului de Luptă împotriva Fraudei" (OLAF) pe care l-a calificat drept "gaura neagră a UE". În 1999, acest deputat, a fost suspendat de la Direcţia Generală a Comisiei după ce a trimis PE, un raport privind "lentoarea şi laxitatea" executivului UE ca urmare a denunţurilor pentru fraude comise în serviciile sale. Problema a dus la demisia în bloc a Comisiei conduse atunci de luxemburghezul Jacques Santer.
 
Fiecare membru al Parlamentului dispune de 15.500 de euro lunar pentru a-şi plăti asistenţii care îl ajută în executarea sarcinilor. Ei pot angaja direct asistenţii, să se folosească de intermediari ori să contracteze un furnizor de servicii. Raportul constată că cel mai mare număr de nereguli intervin la acest capitol.
 
Pe de altă parte, auditul a dezvăluit şi alte chestiuni, precum faptul că 79% din plăţile efectuate nu contabilizau corect impozitele, că 90% dintre contracte nu plăteau asigurările sociale sau că 83% dintre furnizorii de servicii belgieni nu se aflau în arhiva naţională pentru acest tip de activitate. Auditul a fost realizat asupra a 4% din plăţile lunare. Aplicând "regula de trei simplă" se deduce că anomalii similare pot fi găsite în 96% din total.
 
Există un caz relevant în care patronul unei agenţii contractate era însuşi europarlamentarul. Societatea avea sediu într-o ţară diferită de cea de reşedinţă a deputatului şi nu menţiona în registru activitatea pe care o realiza.
 
Potrivit anchetei de audit, această chestiune a fost raportată OLAF, însă până acum nu s-a primit niciun fel de răspuns. Surse politice consultate la Bruxelles au minimalizat numărul acestor nereguli care îngroaşă veniturile parlamentarilor, subliniind că sunt cazuri excepţionale şi că astfel de lucruri se petrec în toate Parlamentele naţionale. Dintre cele 167 de plăţi investigate, 42 par să corespundă concedierilor de asistenţi din partea eurodeputaţilor care nu au fos realeşi. Au fost descoperite şi trei cazuri în care plata furnizorilor de servicii a fost efectuată din conturile aparţinând propriilor parlamentari.
 
Raportul recunoaşte totuşi dificultăţile administrative şi succesivele schimbări în reglementare care au creat fără îndoială greutăţi parlamentarilor. Aminteşte astfel că, la sfârşitul anului 2006, administraţia Parlamentului a cerut să nu fie luată nicio măsură ca urmare a lipsei de documentaţie în cazul operaţiunilor din 2004 şi 2005, sub pretextul succesivelor modificări ale rechizitoriilor. Suspiciunile de corupţie, pe lângă necunoaşterea generală legată de instituţiile Uniunii, subminează încrederea populaţiilor faţă de UE. La alegerile din 13 iunie 2004, peste 54% din electorat nu a mers la vot.
 
Paul van Buitenen aminteşte în pagina sa web că banii destinaţi asistenţilor PE se cifrează la 140 de milioane de euro, 10% din bugetul anual al instituţiei. "Parlamentul European nu a luat măsuri concrete pentru a ameliora sistemul actual. Este motivul pentru care am decis să public acest rezumat, în speranţa de a-l determina să facă reformele necesare".
 
Plenul Parlamentului European a cerut marţi 22 aprilie să nu mai fie angajate rude ale eurodeputaţilor pe post de asistenţi "pentru a evita neregulile". În speranţa reglementării situaţiei acestora, se preconizează crearea unui statut al asistenţilor care va fi aprobat de Comisie şi adoptat de Cei 27, faţă de care preşedintele Parlamentului s-a angajat personal. Dacă totul merge bine, va intra în vigoare la aceeaşi dată cu Statutul Deputaţilor, după alegerile din 2009.
 
În aşteptarea aprobării sale, Eurocamera a cerut ca asistenţii să-şi primească salariile de la agenţii plătitori cu sediul în ţara membră, care va fi responsabilă şi cu respectarea legislaţiei sociale şi fiscale. În acest sens, un raport realizat de eurodeputatul spaniol Jose Javier Pomés (PP), care este membru al Comisiei de Control al Bugetului şi unul dintre cei care a colaborat la investigaţia bugetară a Parlamentului din 2006, a reclamat ca nerespectarea reglementărilor privind cheltuielile şi diurnele deputaţilor să ducă "automat" la suspendarea plăţilor şi la recuperarea sumelor însuşite abuziv.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.