Unde s-au dus toţi lucrătorii est-europeni?

0
 
Îngrijorate de posibilitatea încetinirii creşterii economice din cauza lipsei forţei de muncă, ţările est-europene au început să ia măsuri pentru a-şi aduce lucrătorii înapoi acasă, dar şi pentru a atrage forţă străină de muncă. Asemenea intervenţii guvernamentale, însă, nu pot avea decât efecte limitate, scrie site-ul internationalnews.bg.
 
Ca rezultat al migraţiei în masă a muncitorilor către Europa de Vest, ţări precum România şi Bulgaria se confruntă cu lipsa forţei de muncă în numeroase sectoare ale economiei. Muncitorii din domeniul construcţiilor sunt cei mai căutaţi în ambele ţări. De asemenea, lipsa forţei de muncă este acută şi în domeniul turismului, în Bulgaria, iar în România – în industria textilă, în vreme ce ambele ţări au pierdut numeroşi doctori şi profesori.
 
Doar în anul 2007 aproximativ 2.000 de medici au părăsit România, în căutarea unor salarii mai bune. Un profesor de şcoală primară din Bulgaria de abia dacă primeşte 200 de euro lunar, mai puţin de un sfert din cât ar putea câştiga dacă ar lucra ca ospătar în Grecia, spre exemplu.
 
Între 12-13 aprlie, Ministerul Muncii din România a organizat o bursă al locurilor de muncă în Castellon de la Plana, în Spania, cu scopul de a convinge lucrătorii români că oportunităţile de angajare în propria lor ţară sunt acum suficient de bune pentru ca ei să se întoarcă acasă. O bursă similară a fost organizată în Italia, în luna februarie. Spania şi Italia sunt destinaţiile predilecte ale muncitorilor români emigranţi.
 
În timp ce oficialii apreciază că numărul românilor aflaţi la muncă în Spania este de aproximativ 600.000, potrivit estimărilor neoficiale ar fi vorba de aproape un milion de români imigranţi. Un alt milion de români lucrează în Italia. Potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Comerţ, numărul total al românilor care muncesc peste hotare a atins cifra de 3,4 milioane în anul 2007, reprezentând 15% din populaţia de 21,5 milioane a ţării.
 
Un scenariu similar există şi în Bulgaria, unde Academia Bulgară de Ştiinţe a calculat că aproape un milion de cetăţeni şi-au căutat un loc de muncă peste hotare, după anul 1989. Migrarea forţei de muncă şi rata scăzută a natalităţii au determinat o scădere a populaţiei ţării de la 8,9 milioane de locuitori la doar 7,5 milioane, în decursul ultimelor două decenii. Principalele destinaţii ale bulgarilor care muncesc în alte ţări sunt Germania, Grecia, Italia şi Spania.
 
La 12 aprilie, ministrul bulgar al muncii, Emilia Maslarova, a încheiat o vizită de o săptămână în Vietnam – vizită al cărei principal scop a fost semnarea unui memorandum interguvernamental menit să atragă muncitori
 
vietnamezi în Bulgaria. Potrivit Oficiului Bulgar pentru Construcţii, Bulgaria va avea nevoie în anul 2008 de 20.000 de lucrători în domeniul construcţiilor, iar angajatorii sunt interesaţi de forţa de muncă asiatică.
 
Ratele şomajului din România şi Bulgaria s-au redus la aproape jumătate faţă de începutul anilor 1990. În luna martie, rata şomajului era de 6,7%, în Bulgaria şi 4,3%, în România.
 
Ratele creşterii economice sunt de aproximativ 6% în ambele ţări, însă un asemenea ritm al creşterii este dificil de susţinut, unul dintre motive fiind lipsa forţei de muncă. „Bulgaria şi-a pierdut mulţi dintre muncitorii calificaţi în perioada de început a tranziţiei (de la comunism la economia de piaţă), iar în decursul ultimilor doi ani a început să-şi piardă şi muncitorii necalificaţi”, explică Venelin Boşnakov, profesor la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia. „Unele sectoare ale economiei se sting, pur şi simplu, deoarece angajatorii nu găsesc muncitori. Situaţia aceasta va afecta grav economia bulgară”.
 
Potrivit Institutului pentru cercetare a pieţei globale, Euromonitor, costul din ce în ce mai mare al forţei de muncă din Europa de Est descurajează investitorii străini, încetinind astfel şi creşterea economică. Între 2006 şi 2007, costul forţei de muncă a crescut cu 21,5% în România şi cu 17,8% în Bulgaria.
 
În contextul lipsei forţei de muncă şi al costului ridicat al acesteia, unii analişti au vorbit despre puterea mâinii de lucru în Europa de Est, însă Veselin Mitov, secretarul internaţional al Podkrepa, unul dintre principalele sindicate din Bulgaria, a opinat că sindicatele rămân „foarte slabe”, chiar şi în domeniile afectate de lipsa forţei de muncă. Adeseori etichetate în Europa de Est ca fiind instituţii „comuniste”, sindicatele muncitoreşti încearcă în continuare să câştige teren.
 
Mai mult, guvernele din România şi Bulgaria nu au loc de manevrare pe piaţa muncii, în contextul în care sau angajat într-o vastă liberalizare economică. „În urma deschiderii pieţelor, angajatorii bulgari se află acum în competiţie pentru forţa de muncă cu angajatori din întreaga Europă”, explică Veselin Mincev. „Iar Bulgaria pur şi simplu pierde această competiţie”.
 
În momentul de faţă, se pare că românii şi bulgarii care se întorc acasă nu o fac deoarece salariile sau condiţiile de muncă din Europa de Est s-ar fi îmbunătăţit considerabil, ci deoarece oportunităţile din Vest s-au redus. „Dacă familia mea nu s-ar afla deja în Spania, ajutându-mă, m-aş întoarce”, spune Emil Petreanu, muncitor român în domeniul construcţiilor. „Este deja a treia oară când mă aflu în Spania, dar niciodată nu mi-a mai fost atât de dificil să găsesc un loc de muncă”, mai spune el.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.