Axa politică a Italiei s-a schimbat de la stânga la dreapta

0
 
Alegerile din 13-14 aprilie au schimbat cadrul politic din Italia. Ele au indicat o tendinţă care ar putea continua şi la alegerile următoare, mai ales în oraşele mari. Axa electorală s-a deplasat la dreapta atât în nordul Italiei cât şi la Roma şi în Sicilia, iar astăzi coaliţia lui Silvio Berlusconi guvernează cele trei centre fundamentale ale puterii politice din Italia: Milano, Roma şi Palermo, relevă o analiză publicată de "Il Giornale".
 
Atât timp cât în Italia prevalează nevoile primare (securitatea, locuinţele, imigraţia, scumpirea traiului) prevalează şi dreapta considerată mai capabilă să guverneze realitatea. Partidul Democrat (PD) al lui Walter Veltroni şi-a făcut iluzia că a controla opinia publică prin mass-media sociale este calea de a influenţa alegătorul şi a obţine consensul: "votaţi cu stânga pentru a fi moderni, eficienţi, calificaţi, li s-a spus italienilor, sau democraţia este un lucru mare deoarece votul muncitorului, al casnicei contează cât votul intelectualului". Dar când vocea realităţii se aude mai puternic şi cerinţa de a fi moderni cedează în faţa nevoii de a fi vii, cultura merge la stânga iar poporul la dreapta.
 
Stânga a crezut că poate cuceri cu ajutorul culturii un popor, afirmând că numai mentalitatea de stânga te legitimizează, te face modern şi eficient. Nu şi atunci când se întâmplă însă violuri în faţa casei tale, când bugetul familiei nu mai este suficient, iar imigrantul îşi ia aere de "patron": atunci cetăţenia prevalează la vot.
 
La 13 şi 14 aprilie poporul italian s-a revoltat împotriva partidului "intelectualilor". PD a înfruntat alegerile ca pe o dezbatere despre ideile şi calitatea politică a sa. Orice i se poate reproşa lui Berlusconi dar nu şi incapacitatea de a veni în întâmpinarea realităţii alegătorilor şi sentimentelor lor. Axa politică a Italiei s-a schimbat, de la stânga a mers la dreapta.
 
Centrul-stânga şi PD sunt în criză. Au ajuns în situaţia de minoritate. Care a fost reacţia lui Veltroni? Liderul PD a recunoscut: "Nu am înţeles societatea italiană". El şi-a propus să deschidă o dezbatere în PD pe această temă. Partidul este însă sfâşiat iar unii pun la îndoială leadership-ul lui. Moment foarte dificil pentru Veltroni care se teme că se poate deschide o lungă oră a răfuielilor în interiorul formaţiunii sale.
 
Convingerea lui este că trebuie să se meargă în direcţia inovaţiei şi a înrădăcinării sociale, şi nu înapoi. Totuşi, el se refugiază în analiza politică a înfrângerii: "Suflă un vânt politic şi cultural de care trebuie să ţinem seama". Şi-a propus să înţeleagă mai bine societatea italiană.
 
Poate că Veltroni va mai rămâne la conducere o perioadă, dar "veltronismul" s-a sfârşit, este de părere ziarul Liberazione. Şi-a epuizat în câteva săptămâni impulsul de propulsare şi şi-a anulat mesajul cu o viteză neaşteptată. Care a fost proiectul politic pe care Veltroni a încercat să-l ducă mai departe? Un partid democrat a-ideologic, care să depăşească distincţia între dreapta şi stânga, să se deschidă la centru şi să rupă cu stânga radicală. Centrul şi stânga reformistă.
 
Un partid care să accepte regulile economiei de piaţă, dar care să le modereze, încercând să ţină în frâu unghiurile mai dure ale vieţii lucrătorilor cu un minimum de solidaritate socială. Care să facă "mai plăcută" societatea, cel puţin pentru cei care nu sunt foarte defavorizaţi. Cu acest proiect Veltroni a provocat căderea guvernului Prodi. Apoi au venit necazurile. Veltronismul este doar un proiect de guvernare, dar în ADN-ul lui nu a fost imaginat locul în opoziţie de astăzi.
 
Berlusconi este adevăratul învingător al alegerilor, beneficiarul unui succes politic şi personal, potrivit agenţiei Il Velino. Un succes totodată şi pentru mandatul pe care l-a primit în Nord, Centru şi Sud. Acum partida devine foarte dură pe terenul angajamentelor guvernului pe baza cărora electoratul a votat, decizând să se încreadă, pentru realizarea lor, în cel supranumit "Il Cavaliere". Alegerea echipei de guvernare devine prin urmare decisivă.
 
Va fi un Berlusconi "decizionist", dădea asigurări ziarul la Stampa. De altfel, este calea obligatorie pentru el.
 
Ce motivaţii au stat la baza opţiunilor de vot ale italienilor? Italia anului 2008 fotografiată de Censis (Institutul de cercetări sociale), care a intervievat 2.000 de persoane la ieşirea de la urne, arată o imagine în multe privinţe foarte apropiată de cea a anilor ’50, cu un chip încă "clientelar", scrie Liberazione. Un lider puternic şi recognoscibil, capabil să conducă ţara printre meandrele recesiunii economice, alături de prezenţa vizibilă şi concretă a unui stat centralizat şi mai multe servicii, acestea au fost priorităţile alegătorilor.
 
Interesante sunt datele care privesc relaţia dintre cetăţeni şi politică: "O relaţie patologică", bazată pe clientelă şi trăită ca schimb de favoruri şi mici privilegii, o politică care să ştie să rezolve problemele cotidiene şi personale ale italienilor. Un sfert din italieni se adresează politicianului pentru rezolvarea unor probleme legate de sănătate, locuri de muncă şi pensionare.
Censis ilustrează şi aşteptările italienilor de la noul guvern Berlusconi: infrastructuri, servicii, salarii şi un puternic stat centralizat. Ultima cerinţă fiind apreciată de Institut mai degrabă bizară, dacă se are în vedere triumful "Ligii Nordului".
 
"Un prim aspect care poate surprinde la un scrutin care trăieşte o adevărată «beţie» a localismului este creşterea numărului de italieni care consideră că o nouă distribuire a puterilor între instituţii trebuie să privilegieze rolul statului centralizat pentru a asigura echilibrul între diferitele părţi ale ţării, dar scade în schimb cota celor care cer potenţializarea regiunilor", explică Censis.
 
Italienii doresc şi investiţii publice care să amelioreze infrastructurile (căi ferate, străzi şi aeroporturi) şi serviciile publice (curăţenie urbană). Apoi doresc o reformă radicală în domenii ca sănătatea, pensiile, justiţia, învăţământul. O altă dată demnă de a fi remarcată este "declinul lent al raportării la idealuri şi valori de referinţă". Numai 45% au recunoscut că au votat "pe baza identificării cu valorile şi idealurile partidului pentru care au optat".
 
Nicio referire însă la aşa-numita urgenţă securitate, subliniază Liberazione. Într-o ţară desemnată drept ultima frontieră a criminalităţii, italienii au răspuns în cor: "reduceţi-ne impozitele". În pofida violentelor campanii mediatice împotriva "periculoasei invazii de rromi, români şi extracomunitari", italienii au ignorat total problema.
 
În ceea ce priveşte caracteristicile ofertei politice, italienii au pierdut din vedere o postare ideală "la centru", unde se poziţionează 8,9%, în timp ce ambele coaliţii majore se dovedesc în mod clar dezechilibrate pe versanţii extremi: 27,7% din alegătorii de centru-dreapta se autodefinesc de dreapta, în timp ce 25,5% din cei de centru-stânga se autoplasează la stânga.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.