Bulgaria şi România – „copiii problemă” ai Europei

0
 
La 1 mai anul curent se împlinesc patru ani de la extinderea UE, aproape toate ţările aderate atunci făcând progrese, în timp ce cei doi membri recenţi, România şi Bulgaria, au rămas nişte copii problemă, la care se adaugă Italia, ţara cu cele mai multe violări ale dreptului european, scrie revista germană "Die Welt".
 
Preşedintele slovac, Robert Fico, este un om mândru, care nu suportă deloc criticile, unul care plănuieşte acum imixtiuni în libertatea presei. Fico vrea să impună regula potrivit căreia toate articolele care nu sunt scrise "obiectiv" să poată fi contracarate de o contra-părere. În cazul în care aceste planuri ar deveni realitate, acest lucru ar reprezenta nu doar un capitol întunecat din istoria Slovaciei ci şi o pilulă amară pentru UE.
 
Acum patru ani, la 1 mai 2004, Slovacia a aderat la UE împreună cu nouă alte state – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Malta şi Cipru, din acest moment ţara fiind controlată de diferitele departamente din cadrul Comisiei Europene, la fel ca şi Germania sau alte ţări membre. În caz de încălcări legislative, funcţionarii acestor departamente iniţiază proceduri penale, al căror număr se cifrează per ansamblul statelor membre la circa 2.500 pe an.
 
În cazul Slovaciei, în afară de proiectata lege, nu au existat dificultăţi prea mari, iar acest lucru este valabil şi în cazul celorlaltor ţări candidate din 2004, care şi-au adaptat dreptul naţional aproape fără probleme la cel comunitar, în timp ce implementarea standardelor europene în domeniul sănătăţii, justiţiei, mediului şi concurenţei funcţionează în general şi asta nu mai prost decât în statele care au aderat la UE înainte de 2004, adică Europa celor 15.
 
Motivul acestor evoluţii este faptul că ţările care au aderat în 2004 au avut timp suficient pentru a se pregăti de aderare şi pentru a realiza schimbările necesare în sectorul juridic şi economic. Astfel, Polonia a fost în 2004 mai bine pregătită decât Portugalia, care a aderat în 1986. Cele mai dese încălcări ale dreptului comunitar se înregistrează însă în cazul Italiei, doar între ianuarie şi septembrie 2007 existând 226 de astfel de cazuri, adică 8,8% din totalul încălcărilor de norme juridice, în timp ce în coada clasamentului se situează Lituania, cu doar 32 de violări ale normelor de drept european (1,3%). În medie, ţările din cel de-a cincilea val de aderare au încălcat în 2007 mai rar dreptul european decât ţările vechi membre ale UE.
 
"Copiii problemă" ai UE rămân însă România şi Bulgaria, care au aderat abia la 1 ianuarie 2007. Pentru aceste două ţări aderarea a avut loc prea devreme iar în acest moment Comisia Europeană se pregăteşte să prezinte rapoarte privitoare la reformele din cele două ţări recent aderate. Ultima oară, în februarie trecut, nu au existat prea mari progrese. Oficialii de la Bruxelles criticau astfel faptul că guvernul de la Sofia nu combate în mod serios criminalitatea organizată iar Transparency International constata chiar o creştere a nivelului de corupţie în această ţară.
 
În cazul României, Comisia a atras atenţia asupra întârzierilor serioase în ce priveşte reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, fără să apară vreo consecinţă. Deşi Bruxelles-ul ar putea pedepsi încălcările grave ale dreptului comunitar cu ajutorul aşa-numitelor clauze de salvgardare, prin retragerea subvenţiilor, acest lucru nu se întâmplă. Cei de la Bruxelles nu vor să-i sperie pe guvernanţii de la Bucureşti şi Sofia, dat fiind că au nevoie de aprobarea lor în cazul acelor decizii importante din cadrul UE, care necesită unanimitate, este de părere Die Welt.
 
Bruxelles-ul mizează mai degrabă pe presiuni politice uşoare, care au început să-şi demonstreze efectul, dat fiind că săptămâna trecută premierul bulgar Serghei Stanişev, a fost nevoit să-şi remanieze cabinetul. În acest scop a fost rechemată în ţară ambasadoarea Bulgariei de la Berlin, care a devenit noul vicepremier. Faptul că printre cei concediaţi se află şi ministrul de interne al Bulgariei, Rumen Petkov, care făcea parte din cadrele foarte vechi şi care a putut să se apere ani de-a rândul faţă de acuzaţiile de corupţie care i s-au adus, spune multe despre starea politicii bulgare. Acesta nu s-a opus niciodată în mod serios criminalităţii organizate, lucru care a devenit clar la începutul lui aprilie, atunci când un tânăr autor a fost împuşcat pe stradă pentru că a publicat articole despre mafie. Cu puţină vreme mai înainte, criminalii au asasinat pe managerul unei centrale electrice.
 
Inclusiv în România reformele cerute stagnează, în decembrie ministrul justiţiei trebuind să plece în urma acuzaţiilor de corupţie, în timp ce noul titular, Cătălin Predoiu, în vârstă de 39 de ani, abia a preluat postul.
 
Dacă el va reuşi să se impună, de exemplu în cazul agenţiei pentru controlul situaţiei averilor deputaţilor şi senatorilor, solicitată de Bruxelles, nu este un lucru sigur.
 
Ministrul bavarez pentru afaceri europene, Markus Soeder (CSU – creştin-sociali) solicită acum de la Bruxelles ca măsurile punitive pentru Bulgaria şi România să fie aplicate în mod consecvent, "pentru că un alt comportament ar fi incomprehensibil pentru cetăţean", în timp ce Gunther Krichbaum (CDU – creştin-democraţii cancelarei Merkel), şeful comisiei pentru afaceri europene din Bundestag (Camera inferioară a parlamentului german) declara: "Comisia trebuie să folosească în sfârşit cuvinte clare în noul ei raport de control din luna iulie".
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.