Biocombustibilii sunt vinovaţi de criza alimentară

0
 
Fabricarea de biocombustibili, alături de speculaţiile financiare, au fost semnalate de Jean Ziegler, raportorul special al ONU pentru dreptul la alimentaţie, ca responsabili ai creşterii preţurilor şi care au avut drept consecinţă criza mondială alimentară.
 
Ziegler a criticat aspru biocombustibilii, pe care i-a acuzat de "crimă împotriva unei mari părţi a omenirii", având în vedere că transformarea anumitor produse în scopuri energetice a avut drept cauză escaladarea preţurilor la alimentele de bază necesare supravieţuirii a milioane de persoane. Preţul la grâul, de exemplu, a avut o creştere de aproximativ 130%, notează ziarul electronic spaniol Estrella Digital
 
Jean Ziegler a calificat criza drept "o adevărată tragedie" şi a apreciat ca "istorică şi esenţială" reuniunea de la Berna a agenţiilor şi organismelor ONU cu secretarul său general, Ban Ki-moon, pentru a înfrunta criza alimentară şi a lansat un apel ţărilor donatoare la Programului Alimentar Mondial (PAM) al ONU să-şi majoreze cota alocată, deoarece "în trei luni şi-a pierdut puterea de cumpărare", ca urmare a creşterii excesive a preţurilor.
 
Aproximativ 75 de milioane de persoane din lume îşi datorează "supravieţuirea de primirea de subvenţii din partea PAM", a amintit el.
 
Raportorul ONU, care a oferit o conferinţă de presă la Geneva pentru a face un bilanţ al mandatului său, ce se încheie săptămâna aceasta, a asigurat că biocombustibilii sunt "o crimă împotriva unei mari părţi a omenirii, lucru intolerabil", având în vedere că transformarea în masă a alimentelor în acest scop a dus la o escaladare a preţurilor la produsele de bază necesare supravieţuirii a milioane de persoane.
 
Potrivit datelor FAO (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie a ONU), citate de Ziegler, în ultimul an, preţurile la cereale, mai ales la grâu, au crescut cu 130%; la orez (alimentul cel mai consumat al planetei) cu 74%, la soia cu 87%, iar la porumb cu 53%.
 
Media de creştere a indicelui alimentar al FAO, la legume, fructe şi alte produse este de 48%, la care trebuie adăugate costurile de transport, a amintit sociologul elveţian. Este şi motivul pentru care Ziegler a pledat pentru introducerea unui moratoriu total şi imediat, de cel puţin 5 ani, asupra producţiei de biocarburanţi. El a avertizat că "fenomenul cotidian al foametei" este o criză ‘veche’, dar că în ultimele luni, odată cu explozia preţurilor pe piaţa mondială, "noi clase sociale au căzut în prăpastia foametei".
 
Iar dacă o familie europeană dedică alimentelor circa 10-12% din buget, în ţările în curs de dezvoltare, unde 2,2 miliarde de oameni trăiesc în sărăcie extremă – potrivit datelor Băncii Mondial, procentul este de 85-90%. În ce priveşte biocombustibilii, el a dat de înţeles că trebuie luptat împotriva schimbării climatice, "dar fără a ucide oamenii prin foamete", şi a pledat pentru o potenţare a transportului public şi a altor surse de energie, precum cea electrică.
 
"Dreptul la viaţă şi la alimentaţie este cel care primează", a reiterat el şi a criticat SUA, care anul trecut au alocat o treime din culturile lor de porumb producerii de bioetanol, precum şi Uniunea Europeană, pentru directiva sa prin care preconizează ca în 2020, 10% din combustibilii să provină din biocarburanţi. "Toată lumea este de acord că UE nu poate să-i producă, prin urmare va fi Africa, cea lovită de foamete, cea care va trebui să-i furnizeze", a explicat Ziegler.
 
În ce priveşte speculaţiile financiare, raportorul ONU a spus că sunt "responsabile de 30% din explozia preţurilor", în special Bursa de Valori din Chicago, unde fondurile la produsele de bază domină 40% din contracte. El a spus că ambele cauze, biocarburanţii şi speculaţiile, "nu sunt fatalităţi" şi că au remediu, precum moratoriul şi, respectiv, controalele mai severe.
 
Şi, în sfârşit, el a învinovăţit politica "aberantă" a FMI vizând dezvoltarea culturilor de export pentru a reduce datoria internă, în detrimentul culturilor de subzistenţă şi a cerut să se pună capăt "culturilor colonialismului", amintind că noul director, Dominique Strauss Kahn, "s-a referit la moratoriul asupra biocarburanţilor, ca la o posibilitate ce trebuie luată în cauză". Drept exemple el a citat Mali, ţară agricolă şi care, totuşi, trebuie să importe 83% din alimente, în special orezul, sau Senegalul, care importă 82% din alimentele sale.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.